2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 90

Varianta 90


 


Subiectul I (40 de puncte)

(Anton Holban, „Ioana”)


1. Sinonime: chinuite = suferinde, anevoioase, înghesuite; instinct = simţ, reflex, înclinare; rustic = ţărănesc; ascuns = pitit, tăinuit.

2. Punctele de suspensie din ultima frază a textului simbolizează o pauză făcută de autor pentru a medita asupra fetei care-l "primea cu tot sufletul…", accentuând totodată atitudinea dilematică a bărbatului.

3. Câmp semantic al "călătoriei": “pasageri”, “valiză”, “automobilul”, “trenul”.

4. Registrul stilistic colocvial: "uliţe chinuite", "câteva zorzoane", "turburate", "am întors în minte", "praful a bătut stofa"

5. Modul de expunere predominant este naraţiunea, deoarece autorul povesteşte o întâmplare din viaţa sa. Un alt mod de expunere evident este descrierea. Textul începe prin a prezenta împrejurimile traversate în timpul călătoriei cu automobilul şi în portretizarea Ioanei

6. Figuri de stil. Comparaţia “schimbând culorile ca marea cea aşa de apropiată” sugerează viteza cu care automobilul traversează împrejurimile, diferitele peisaje având alte nuanţe cromatice. Metafora “urme de sânge” face trimitere la imaginea vizuală a lanurilor de grâu în care macii roşii fascinează privirea.

7. Încă de la apariţia personajului feminin, aflăm că Ioana este timidă, însuşire sugerată indirect de faptul că ea vine în întâmpinarea naratorului fără gesturi din cauză că “se apropiau şi alţii...”. Este evidentă afecţiunea Ioanei pentru narator, acesta dezvăluind că era îndreptată spre el “cu ochii, cu gura, cu mâinile, cu toată carnea....”. Într-o autoanaliză personajul-narator se îndoieşte de capacitatea sa de a fi în stare de aceeaşi dăruire totală atât de vizibilă la Ioana. Portretul fizic al personajului este dezvăluit în penultimul paragraf, Ioana fiind “arsă de soare, pe frunte cu câţiva pistrui....”, îmbrăcată foarte dezordonat, fără gust şi cu picioarele goale în pantofi.

8. Prin afirmaţia "Întotdeauna, sub orice iniţiativă de a mea, cea mai spontană posibilă, surprind şi instinctul de a mă analiza", personajul-narator împărtăşeşte faptul că are simţul responsabilităţii, simţind nevoia de a se autoanaliza pentru orice iniţiativă. De altfel, întregul fragment reprezintă o autointrospecţie a naratorului-personaj, raportată la un moment din viaţa sa. Cu alte cuvinte el încearcă acum să observe dacă a procedat corect în anumite situaţii.

9. Scriitorul foloseşte persoana a II-a în al patrulea alineat deoarece simte nevoia unei confesiuni către cititor, împărtăşindu-i gândurile în mod direct şi conferind caracter de generalizare a stărilor emoţionale.

10. Monologul se foloseşte deoarece textul este o confesiune scrisă la persoana I, formulă artistică modernă specifică introspecţiei.


Subiectul II (20 de puncte)


Rezumatul textului dat la Subiectul I, "Ioana" de Anton Holban:


Automobilul părăseşte centrul Bazargicului, coboară pe uliţe şi se îndreptă spre Cavarna. La poarta casei, oaspeţii sunt întâmpinaţi de Ioana, care se bucură la vederea automobilului.

Încântat de primire, precum şi de peisaj, autorul se simte intimidat de numărul mare de oameni care îi urează bun venit, cu toate că pe unii nici nu îi cunoştea. După ce naratorul-personaj observă îmbrăcămintea Ioanei, o priveşte cu dragoste, cu duioşie, dar constată că poartă o rochie urâtă, lucrată de ea, fără gust, cu toate că intenţia ei fusese să o facă pretenţioasă.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Imaginarul poetic al creaţiei bacoviene prin referire la două poezii studiate:

* Universul liric bacovian şi poeziile "Plumb" şi "Lacustră" de George Bacovia

(Dragoş Zevedei)


Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea