2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 94

Varianta 94

Subiectul I (40 de puncte)

(Camil Petrescu, "Bălcescu")


1. Sinonime: a îngădui = a permite, a da voie; vânzător = negustor, comerciant; straie = veşminte;

cenuşiu = gri, plumburiu

2. Punctele de suspensie din replicile lui Bălcescu sugerează o stare emoţională excesivă a personajului şi creează, totodată, pauze afective, sentimentale în vorbire.

3. Sens conotativ cu "talpă" şi "drum": *În familia noastră, tata este talpa casei. *L-a măsurat curios din creştet până-n tălpi. *Drumul vieţii are căi nebănuite şi pline de surprize. *După bacalaureat, fiecare absolvent apucă pe alt drum.

4. Câmp semantic al cuvântului "timp":"ieri", "niciodată", "zece ani", "o lună", "trei săptămâni", "o oră",

5. Modurile de expunere prezente în textul dat sunt naraţiunea şi descrierea

6. Modalităţi de realizare a oralităţii:

- dialogul

- expresii onomatopeice (”ah”),

- interogaţii retorice(’’Ce ştii tu? Ce ştiţi voi?’’).

- adresarea directă, prin formule specifice oralităţii: "- Ascultă, Bazil"; "Cum poţi să vorbeşti aşa?"

7. Prin cele două interogaţii retorice, Bălcescu îşi exprimă neputinţa de a fi înţeles de către Alecsandri şi de societate, reproşându-i prietenului său că nu-i cunoaşte firea şi nu-i înţelege sentimentele profund patriotice:"Ce ştii tu?". Bălcescu realizează că nici ceilalţi oameni nu-i înţeleg idealismul incurabil, dragostea sfâşietoare de ţară, unde se simte totdeauna mult mai bine cu sănătatea decât sub "soarele leşinat al Mediteranei".

8. Alecsandri este revoltat, indignat de atitudinea lui Bălcescu, nereuşind să înţeleagă cum acestuia nu-i plac "porturile însorite şi parfumate ale Mediteranei", în sensul efectelor curative pe care soarele, căldura le-ar avea asupra bolii sale. Alecsandri se dovedeşte un prieten adevărat, sensibil şi iubitor, aşa cum reiese din finalul textului: "Ah, nu pot îndura ca prietenul meu cel mai bun să vorbească despre moartea lui… Ar fi îngrozitor…".

9. Portretul psihic al lui Bălcescu reiese în mod indirect din textul dat, din gândurile şi vorbele personajului. Bălcescu iubeşte cu patimă România, evocând natura dezlănţuită şi crudă şi, mai mult decât orice, vrea să-i simtă ’’pământul sub tălpi’ şi să-i audă glasul: ’’am ascultat până am adormit orăcăitul broaştelor’’. Considerându-se un neînţeles, (’’ce ştii tu?’’), încearcă să-l facă pe Alecsandri să priceapă (’’Ascultă ... şi înţelege’’) că natura ţării este ca un cămin pentru el (’’ploua şi dormeam pe iarbă, sub car’’), care ’’mi-ar face de zece ori mai bine decât soarele leşinat al Mediteranei’’. Patriot înflăcărat, personajul eponim devine convingător atunci când argumentează că nici medicul ’’nu mai pricepe nimic’’ din faptul că, deşi plouase şi dormise pe iarba de sub car, nu tuşise niciodată în cele trei săptămâni cât a durat călătoria, deşi era bolnav de ftizie. Bălcescu este sigur că, departe de ţară, cu tot soarele Mediteranei,’’am să mor cu tot ajutorul lor’’.

10. Fragmentul dat aparţine genului dramatic deoarece:

- principalul mod de expunere prezent în text este dialogul;

- autorul lipseşte din textul dramatic, el dă numai indicaţii scenice prin intermediul didascaliilor (”merge la balustrada vaporului”),

- structura textului este alcătuită din replici

- numele fiecărui personaj este menţionat înaintea replicii.

[* Atenţie! Cerinţa de la punctul 9 se referă la caracterizarea "personajului Danton", care nu este prezent în piesa "Bălcescu", ci în piesa "Danton", scrisă tot de Camil Petrescu. Presupunem că este vorba despre caracterizarea lui Bălcescu.]


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Transformarea unui dialog (din romanul "Mara" de Ioan Slavici) în vorbire indirectă:


Moaşa Persidei îi sugerează acesteia că ar fi mai bine să trimită pe cineva ca să o cheme pe mama sa, însă fata îi spune că nu are rost să-şi mâhnească mama destăinuindu-i secretul în aceste împrejurări şi că preferă să i-l spună după ce problemele ei se vor rezolva. Moaşa îi destăinuie Persidei că mama sa cunoaşte secretul şi că ar dori să-şi viziteze fiica, dar se teme să vină ca să nu o supere. Fata neagă imediat cele auzite, mărturisindu-i moaşei că ea însăşi nu-i vrednică de vizita mamei sale. Atunci, moaşa o anunţă că mama ei a sosit, iar fata, copleşită de durere şi emoţie, îşi ascunde capul între perne .


 


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Apartenenţa la romantism a unei poezii studiate aparţinând lui Mihai Eminescu, prin referire la particularităţile de structură şi de expresivitate ale textului poetic:


* "Revedere" de Mihai Eminescu

* "Dorinţa" de Mihai Eminescu

* "Floare albastră" de Mihai Eminescu

* "Sara pe deal" de Mihai Eminescu

* "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu

* "Luceafărul" de Mihai Eminescu

(Ştefania Nicolau, Raluca Velicu)


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea