2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 95

Varianta 95


Subiectul I (40 de puncte)

(Lucian Blaga, "Anton Pann")


1. Sinonime: societate = lume, comunitate; nămol = mâl, noroi; a sălăşui = a trăi, a se afla, a vieţui;

mâhnit = îngândurat, trist, supărat, dezamăgit

2. "Apus" şi "Răsărit" sunt scrise cu majusculă, deoarece sunt utilizate cu sens metaforic. Aceste cuvinte nu desemnează cele două momente ale zilei, ci sugerează două civilizaţii corespunzătoare zonelor geografice: Occidentul şi Orientul

3. Expresii sau locuţiuni cu substantivul "vorbă": a intra în  vorbă cu cineva, a ţine de vorbă., a trimite vorbă, a sta de vorbă, a duce cu vorba (pe cineva)

4. Sens conotativ al cuvintelor "a toarce" şi "mătase": *De când şi-a pierdut slujba s-a închis în el şi a tors atâta amărăciune, încât să-i ajungă pentru două vieţi. *Mai bine ţi-ai toarce pe limbă vorbele înainte de a le rosti. *Dacă de mic a fost crescut în mătase, nu va putea îndura viaţa aspră. Vocea ei de mătase îmi mângâia auzul şi-mi aducea alinarea.

5. Oralitatea textului:

- dialogul şi adresarea directă: "Vino acasă, Anton Pann!", "Uite, eu nu mai cred!"

- expresii populare: “se ţine de posne“, "apa nu vine la moară"

- regionalisme: “iarmaroc“, "uliţi", "şatră"

6. Atitudinea sceptică a Ioanei: ”Uite eu nu mai cred”, ”De ani de zile tot te lauzi”

7. Metafora "neadormiţii, chinuiţii, nerăsplătiţii luminii" sugerează condiţia nefericită a creatorului de artă şi incapacitatea societăţii de a-i înţelege şi de a-i răsplăti meritele. "Neadormiţii" sugerează starea de continuă căutare a artiştilor, care nu cunosc odihna intelectuală şi care îşi menţin întotdeauna simţurile treze pentru a putea recepta informaţii pe care să le şlefuiască prin propria sensibilitate, dându-le noi înţelesuri. Prin munca lor istovitoare, ei sunt "chinuiţi" şi frământaţi de noiane de întrebări şi incertitudini, iar faţă de efortul depus pentru creaţia "luminii", societatea rămâne indiferentă în privinţa artei, preocupată fiind numai de interese materiale.

8. Două caracteristici ale condiţiei artistului sunt: nefericirea ("sunt mâhnit", "sunt amărât") şi chinurile creaţiei provocate de îndoieli artistice: "Câteodată mă mângâi cu gândul că poate n-am noroc ca să vorbească în mine şi mai tare darurile".

9. Cartea "Povestea vorbei" va fi, după cum însuşi autorul ei sugerează, o înlănţuire de poveţe, de învăţături şi de sfaturi înţelepte, întrucât "înţelepciunea se toarce singură ca poveştile din "O mie şi una de nopţi". Lucian Blaga face trimitere la cartea orientală în care înţeleapta Şeherezada începe să povestească întâmplări pline de tâlc, ce se leagă între ele, scopul fiind să-şi prelungească viaţa şi să încerce să sădească în sufletul sultanului crud sentimente de mult uitate precum mila, dragostea şi iubirea. Pentru a putea fi înţeleasă şi de către cititorul mai puţin avizat, "va mirosi cartea îmbelşugat şi pestriţ, ca piaţa de lângă turnul Sfatului, cu adieri de verdeţuri şi peşte, de caşcaval, de garoafe şi mătăsuri". Aşadar, ‘Povestea vorbei’, va încerca să satisfacă intelectul tuturor celor ce doresc să-i înţeleagă tainele, indiferent de pregătirea pe care aceştia o au.

10. Textul dat aparţine genului dramatic deoarece:

- principalul mod de expunere este dialogul

- există un conflict între cele două personaje ale operei bazat pe scepticism,

- adresarea directă la persoana a II-a

- numele personajelor este specificat în dreptul fiecărei replici.


Subiectul al II-lea (20 de puncte)


Text argumentativ despre iertare: "Cu iertarea dobândeşti şi pe duşman prieten“  (Iordache Golescu)


De cele mai multe ori, atunci când cineva greşeşte faţă de noi, avem tendinţa să-l judecăm, să-l acuzăm şi, uneori, chiar să ne răzbunăm pentru răul pricinuit. Astfel de atitudini nu fac decât să-l ţină pe "vinovat la distanţă", înrăutăţind şi mai mult conflictul deja existent. Uneori, iertarea poate ameliora relaţiile interumane, însă există şi situaţii când este zadarnică, de aceea, eu nu pot fi decât parţial de acord cu următoarea afirmaţie a lui Iordache Golescu: "Cu iertarea dobândeşti şi pe duşman prieten".

În primul rând, sunt de acord cu citatul menţionat mai sus deoarece cred că iertând o persoană care a greşit faţă de noi, îi oferim posibilitatea de a-şi corija comportamentul şi atitudinea şi de a nu mai repeta în viitor aceeaşi greşeală. Bineînţeles, consider că acest lucru este posibil doar dacă vinovatul nu este dominat de orgolii, este sincer cu sine însuşi şi are demnitatea de a recunoaşte că într-adevăr a greşit.

În al doilea rând, trebuie să menţionez că există persoane care cer iertarea ca o formalitate, ca pe ceva protocolar, doar ca să păstreze aparenţele, după care continuă să săvârşească aceleaşi greşeli, sau, poate, unele mai grave. În acest caz nu cred că afirmaţia lui Iordache Golescu mai este valabilă, deoarece duşmanul continuă să joace rolul lupului în haină de oaie şi să-şi urmărească în continuare interesele meschine fără să ţină cont de principii morale.

În concluzie, consider că iertarea este un drept ce nu trebuie acordat gratuit, este un merit de care trebuie să beneficieze doar cei care dovedesc dorinţa şi forţa de a-şi schimba comportamentul pentru că, iertând un astfel de duşman, îl poţi transforma în cel mai devotat prieten.


Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Eseu de tip paralelă în care să prezinţi particularităţi ale romantismului în două poezii studiate din creaţia lui Mihai Eminescu:

* "Revedere" de Mihai Eminescu

* "Dorinţa" de Mihai Eminescu

* "Floare albastră" de Mihai Eminescu

* "Sara pe deal" de Mihai Eminescu

* "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu

* "Luceafărul" de Mihai Eminescu

* "Odă (în metru antic)" de Mihai Eminescu

(Ştefania Nicolau, Raluca Velicu)


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea