2007

"Scopul educatiei este acela de a
inlocui o minte goala cu una deschisa"
- Malcom
Acasa Subiecte
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Proba A Proba C Proba D Proba E Proba F
Programa
Programe discipline
Rezolvari
Proba Orala
Lb.Romana Engleza Franceza
Proba Scrisa
Lb.Romana Matematica Geografia Romaniei Istoria Romanilor Economia Intreprinderi Economia Franceza Biologie
Suport
Romana
Limba Romana-utileIon Creanga -Basmul cult - Povestea lui Harap-AlbMihail Sadoveanu- Povestirea - Hanu AncuteiCostache Negruzzi- Nuvela istorica - Alexandru LapusneanulMircea Eliade - Nuvela fantastica - La TiganciMihai Eminescu-Nuvela fantastica - Sarmanul DionisIoan Slavici - Nuvela psihologica - Moara cu NorocIoan Slavici - Romanul traditional - MaraLiviu Rebreanu - Romanul obiectiv - IonCamil Petrescu - Romanul subiectiv - Ultima noapte de dragoste intaia..George Calinescu - Romanul realist - Enigma OtilieiMarin Preda - perioada postbelica - MorometiiI.L.Caragiale - Comedia - O scrisoare pierdutaCamil Petrescu - DramaVasile Alecsandri - pasoptismulMihai Eminescu - poezieGeorge Bacovia- simbolismVasile Voiculescu- traditionalismIon Pilat - traditionalismTudor Arghezi-modernismIon Barbu - modernismNichita Stanescu- neomodernism
Matematica Franceza Geografia Romaniei Istorie Marketing Economie
Calendar Articole Carti
Informatii
Sfaturi Practice
Evaluare Online
Geografie
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4 Varianta 5 Varianta 6 Varianta 7 Varianta 8 Varianta 9 Varianta 10 Varianta 11 Varianta 12 Varianta 13 Varianta 14 Varianta 15 Varianta 16 Varianta 17 Varianta 18 Varianta 19 Varianta 20 Varianta 21 Varianta 22
Contact  

Reclama


Articole

Recomandari

Rezolvari variante2007 Limba Romana - Subiectul I si II Ptint   Scade Mareste
Varianta 97

Varianta 97


 


Subiectul I ( 40 de puncte)

(Tudor Muşatescu, "Titanic Vals")


1. Sinonime: amurg = asfinţit, apus, înserare; moţăie = picoteşte; nădejde = speranţă; dorinţă = năzuinţă, poftă, râvnă, doleanţă, aspiraţie.

2. Sens conotativ cu "gură" şi "gheţar": *Ca de obicei, el face gură din orice. *Ţipa ca din gură de şarpe. *Bolnavul se făcuse gheţar. *M-a înspăimântat gheţarul din ochii tatălui tău, când i-am spus că nu eşti la şcoală.

3. Un cuvânt/ structură reprezentativ(ă) pentru fiecare dintre următoarele registre stilistice ale limbii: colocvial- “ăla”, "ăsta", "păi", “Pe cum a pornit-o”, "de când era în faşă"; regional: “fistichiu”; neologic: “favoarea”, “gentilă”, "catastrofă", "naufragiu"; jargon: “parol”.

4. Rolul expresiv al punctelor de suspensie: Punctele de suspensie din prima replică a Chiriachiţei au rolul de a atrage atenţia asupra spuselor sale şi reprezintă o pauză de gândire a personajului privind mult aşteptata moştenire, sugerând astfel şi o stare emoţională.

5. Replica -“Ţi-ai găsit! Cumnatul Tache să răcească... Se păzeşte de răceală de e şi enervant, parol...”-reflectă exasperarea Daciei faţă de cumnatul Tache şi de starea lui de sănătate, fiind iritată pentru că bărbatul avea o grijă excesivă pentru viaţa lui. Faptul că se menţine foarte bine la vârsta lui şi nu se îmbolnăveşte devine “enervant”, întrucât ea spera ca el să moară mai repede şi ca familia să-i moştenească averea colosală. Dacia rosteşte aceste cuvinte şi cu o uşoară ironie, fapt ilustrat de exclamaţia de la început: “Ţi-ai găsit!”.

6. Transformare în vorbire indirectă: Chiriachiţa spune că singura nădejde este tot Tache, dacă acesta nu va avea de gând să trăiască o sută de ani. Miza consideră că, la felul în care a pornit-o, va trece suta.

7. Sensul structurii “ Splendidă catastrofă”. Oximoronul “Splendidă catastrofă” alătură doi termeni aflaţi în antiteză, întrucât adjectivul “splendidă” se referă la ceva măreţ, minunat, iar substantivul “catastrofă” ilustrează un eveniment tragic, un dezastru. Prin această replică, Miza face o aluzie subtilă la eventualitatea unei catastrofe asemănătoare şi în cazul unchiului Tache, plecat pe mare cu vaporul, accident ce i-ar putea îmbogăţi imediat.

8. Relaţia dintre Tache şi Spirache, aşa cum reiese din text: Din cauza diferenţei de vârstă (“el e mai mare cu douăzeci şi vreo câţiva decât mine”) între Tache şi fratele lui nu există o relaţie foarte apropiată; Spirache nu este capabil să vorbească despre fratele lui mai mare decât cu date aproximative, incerte: “are exact şaptezeci şi ceva de ani în cap...Cam p-aci”, “Atâta n-are... Dar pe jumătate şi poate şi mai bine, [...]”, “Azi-noapte, trebuie să se fi îmbarcat la Constanţa pentru Constantinopole”. Totuşi, Spirache îi cunoaşte fratelui său năzuinţele sale vechi, ceea ce denotă că odată relaţia dintre ei fusese mai apropiată: “Vrea să se facă hagiu...era o veche dorinţă a lui”. În ceea ce priveşte moştenirea, deşi este sigur că el va fi moştenitorul (“Păi n-are cui s-o lase...Singurul lui moştenitor sunt eu [...]” ), Spirache nu se arată foarte interesat de banii lui Tache: “[...] eu, ori cu bani, ori fără bani...tot gazeta aia o s-o citesc...”.

9. Două particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic: existenţa replicilor şi precizarea numelui personajelor înaintea fiecărei replici (“CHIRIACHIŢA: Ţi-am mai spus eu....Singura nădejde e tot frate-tău, Tache...[...]” ), parantezele de autor/ indicaţiile scenice: “SPIRACHE (modest)”; “SPIRACHE (îi taie vorba)”.

10. Chiriachiţa este caracterizată în mod indirect prin vorbele şi prin modul de gândire. Ea este interesată numai de partea materială a vieţii, avidă de îmbogăţire, considerând moştenirea pe care Tache ar putea să le-o lase ca fiind unica speranţă: “Singura nădejde e tot frate-tău, Tache...”. Invidia, ca trăsătură definitorie a Chiriachiţei este ilustrată în mod indirect, tot prin intermediul replicilor sale: când Spirache ajunge la concluzia că fratele său are “exact şaptezeci şi ceva de ani în cap”, ea nu se poate abţine să nu afirme cu o uşoară răutate şi invidie în glas că are “Şi milioane tot cam pe-atâtea... Se vede că de când era în faşă a strâns în fiecare an câte unul”. Meschină şi lipsită de scrupule, ea îşi exprimă de faţă cu ginerele său speranţa că Tache, fratele acestuia, va pieri pe vapor în călătoria spre Ierusalim: “O avea Dumnezeu milă şi de voi şi l-o lua vreun curent pe vapor”. De asemenea, Chiriachiţa este superstiţioasă, trăsătură ce reiese în mod indirect din acţiunile sale, notate de autor în indicaţiile scenice: “Chiriachiţa dă o pasenţă”.


 


 


 


Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)


Text argumentativ despre libertate: “ Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc”. (Jean Jacques Rousseau)


Sunt de acord cu afirmaţia lui Jean Jacques Rousseau şi anume că “ Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc” şi consider că este definiţia ideală pentru ceea ce înseamnă libertate.

În primul rând, a fi liber nu înseamnă a fi stăpânul absolut al lumii, ci înseamnă a te bucura de drepturile tale atâta timp cât nu îngrădeşti drepturile celorlalţi, a fi liber în alegerile tale şi în acţiunile tale, fără a-i priva pe ceilalţi de libertatea lor. Libertatea este o acţiune conştientă a oamenilor, aceştia având posibilitatea de a acţiona după propria voinţă. Libertatea de conştiinţă este dreptul oricărui cetăţean de a avea o opinie proprie în orice domeniu de activitate.

În altă ordine de idei, omul face parte dintr-o societate în cadrul căreia el interacţionează cu alţii şi în cadrul căreia se supune anumitor legi înfiinţate tocmai în scopul menţinerii unui echilibru, a unei ordini sociale. De aceea, omul nu poate face tot ceea ce îşi doreşte; însă societatea îi oferă libertatea de a-şi controla propria viaţă, de a alege şi de a decide în legătură cu propria persoană. El nu este silit să facă lucruri pe care nu le doreşte, nu este obligat să acţioneze împotriva dorinţei sale. De exemplu, el este liber să-şi aleagă meseria, să aleagă dacă vrea să înveţe sau nu, dacă vrea să-şi întemeieze o familie sau nu; este liber să se stabilească unde vrea, în ce ţară vrea şi chiar liber să-şi schimbe naţionalitatea, religia după propria dorinţă.

În concluzie, libertatea nu trebuie înţeleasă ca un abuz de drepturi şi de putere, ci trebuie înţeleasă ca o posibilitate de a alege după propria voinţă şi în legătură cu propria persoană, fără a influenţa libertatea celorlalţi din jur.

(Diana Cîrciu şi Cristina Ezer)


 


Subiectul al II-lea (20 de puncte) - altă rezolvare


Text argumentativ: „Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc.” (Jean-Jacques Rousseau)


Afirmaţia „Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc.” a lui Jean-Jacques Rousseau este în conformitate cu gândurile mele.

În primul rând, şi în sclavie, oamenii puteau face ceea ce doreau însă erau aspru pedepsiţi pentru abaterea de la muncile obligatorii impuse de stăpânii lor. Ei ar fi putut face orice, însă, ştiind pedepsele aplicate pentru faptele lor, deveneau sclavi şi din punct de vedere psihic şi câmpul lor de acţiune era limitat.

Asemenea sclavilor, în societatea contemporană oamenii respectă normele impuse de colectivitate, nu pot face tot ceea ce îşi doresc, deoarece acest lucru ar duce la haos şi omenirea ar fi distrusă dacă, de exemplu, criminalii în serie ar avea dreptul să ucidă.

În altă ordine de idei, libertatea constă în faptul că oamenii nu trebuie să facă ce nu doresc. Dacă, de exemplu, conştiinţa unui om respinge lichelismul, linguşirea celor puternici pentru avantaje efemere, acel om nu trebuie să facă niciodată compromisul servilismului, indiferent de situaţie.

În concluzie, libertatea este dreptul omului de a-şi alege ce vrea sau nu să facă şi nu dreptul omului de a face orice îi trece prin minte. Libertatea cere mai multe obligaţii însă duce la o expansiune intelectuală a visurilor oamenilor.

(Vlad Mihai Costică)


Subiectul al III-lea ( 30 de puncte)


Paralelă literară între două poezii romantice studiate:

* "Revedere" de Mihai Eminescu

* "Dorinţa" de Mihai Eminescu

* "Floare albastră" de Mihai Eminescu

* "Sara pe deal" de Mihai Eminescu

* "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu

* "Luceafărul" de Mihai Eminescu


© Editura Badea Scoala Superioara Comerciala "Nicolae Kretzulescu"-Bucuresti
Colectiv clasa a XII-a, coordonator prof. Mariana Badea