Reproducerea la angiosperme





Eseu: Reproducerea la angiosperme

• Tipurile fundamentale de reproducere sunt reproducerea asexuată, realizată fară fecundaţie şi reproducerea sexuată, realizată cu fecundaţie adică prin contopirea gameţilor de sex opus şi formarea unei celule ou (zigot),

- Reproducerea asexuată la plante se poate realiza prin structuri specializate numite spori sau prin organe vegetative. Unele plante, ca grăuşorul. au organe vegetative specializate pentru reproducere asexuată, cum sunt mugurii ce se desprind de pe plantă, cad pe sol şi pot genera noi plante. Alte plante care diferenţiază bulbi, rizomi şi tuberculi se pot reproduce prin aceste structuri vegetative. Astfel, laleaua se poate înmulţi prin bulbi, cartoful prin tuberculi, irisul prin rizomi (tulpini subterane), căpşunul prin stoloni (tulpini târâtoare), iar prin rădăcini tuberizate, dalia.

Reproducerea sexuată la plante este realizată prin organul de reproducere specializat numit floare. O floare hermafrodita confine atat structuri care produc elementele sexuale masculine, cât şi pe cele care conţin elementele sexuale feminine. Florile au simetrie radială sau bilaterală.
•  O floare conţine mai multe elemente dispuse pe receptacul aflat pe pedunculul floral. În ordine, de la exterior spre interior, elementele florii sunt:
- sepalele a caror totalitate formează caliciul (K), de obicei, verzi şi libere, mai rar coiorate şi sudate;
- petatele a căror totalitate formeaza corola (C);
- staminele a caror totalitate constituie androceul (A) - partea masculină a florii. O stamină e compusă din filament şi anteră.

Antera conţine grăunciorii de polen. Aceştia sunt protejaţi de un învelis format din exină şi intină şi conţine doi nuclei unul generativ, din care se vor forma nuclei spermatid (gameţii masculini) şi unul vegetativ.
- carpelele a caror totalitate constituie gineceul (G) - partea feminină a florii. Gineceul este compus din stigmat, stil şi ovar. În ovar se află ovulul care conţine sacul embrionar. La maturitate sacul embrionar are opt nuclei haploizi dintre care unul este oosfera -gametul feminin, doi sunt reuniţi constituind nucleul secundar al sacului embrionar, ceilalţi cinci formează aparatul oosferei (2) si aparatul antipodial (3).

Mecanismul fecundaţiei la angiosperme se desfasoară după polenizare şi are loc în sacul embrionar. După polenizare, grăunciorul de polen germinează şi formează tubul polinic care înaintează spre sacul embrionar. Nucleul generativ se divide şi se formează doi nuclei spermatid.
Pecundaţia la angiosperme este dublă: un nucleu spermatic se contopeşte cu oosfera rezultând celula ou sau zigotul din care se va dezvolta embrionul. Celălalt nucleu sparmatic se va contopi cu nucleul secundar al sacului embrionar rezultând endospermul secundar sau albumenul, cu rol nutritiv pentru embrion. Ovulul va forma sămânţa, iar ovarul fructul.

• După consistenţă, fructele pot fi uscate sau cărnoase. Fructele uscate pot fi:
-  indehiscente (nu se deschid), ca nuca cu pericarp tare şi sămânţa liberă, cum este fructul de stejar sau alun şi ca samara, care prezintă aripioare cu rol de transport prin vant (ca fructul de frasin şi paltin);
- dehiscente (care se deschid), ca păstaia la fasole şi mazăre, precum şi silicva de rapiţă şi varză.

Alte Lectii din biologie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]