Examenul de bacalaureat național 2017 Proba E.
c) Istorie:
MODEL DE SUBIECT 2017
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „[ ] Șerban Cantacuzino (1678-1688), s-a angajat în lungi tratative cu împăratul Leopold, în încercarea recunoaşterii neatârnării [ ] Ţării Româneşti şi a domniei ereditare în familia sa [ ]. Curtea din Viena [ ] nu era dispusă să accepte un stat românesc puternic la sud de Carpaţi [ ]. Ea s-a declarat totuşi de acord cu cererile lui erban Cantacuzino (1688), dar, întrucât domnul român [ ] şovăia să facă pasul decisiv şi deschis al alăturării la coaliţia antiotomană, trupele imperiale [habsburgice] au pătruns – ca mijloc de represiune – pe teritoriul Ţării Româneşti. erban Cantacuzino s-a grăbit să trimită o solie la Viena pentru a finaliza negocierile şi a aduce închinarea sa şi a ţării faţă de împărat. Moartea lui neaşteptată a surprins solia în drum spre Viena.
Succesorul său, Constantin Brâncoveanu (1688-1714) [ ] a refuzat să se angajeze alături de Imperiul Habsburgic atât timp cât victoria acestuia nu era sigură. Supus şi el [ ] presiunilor militare – trupele imperiale au pătruns în ţară şi i-au impus domnului să le asigure aprovizionarea – Constantin Brâncoveanu s-a alăturat turcilor [ ] şi i-a înfrânt pe imperiali la Zărneşti (1690).” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român )
B. „Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710 – 1711), [ ] urmează însă aceeaşi orientare antiotomană, fiind preocupat în egală măsură să scoată Moldova de sub ascultarea Porţii şi să asigure o domnie autoritară şi ereditară. În acest scop, el a semnat la Luck (Luţk) un tratat cu ţarul Petru I (1711) prin care se prevedea că domnia va rămâne, prin descendenţă masculină, în familia Cantemir, exceptându-se abandonarea ortodoxiei sau încălcarea credinţei faţă de ţar (art. III), «toată puterea statului va fi în mâna domnului» (art. VI) şi se indicau hotarele Moldovei: Nistru, Dunărea, Transilvania, Ţara Românească [ ]. Campania antiotomană a lui Petru I s-a încheiat însă cu înfrângerea de la Stănileşti (1711), astfel că Dimitrie Cantemir a fost constrâns să se refugieze în Rusia [ ]. Acțiunile celui considerat a fi un fidel al Porţii şi atitudinea ambiguă a lui Constantin Brâncoveanu [ ] au determinat Poarta să adopte măsuri care să-i consolideze controlul asupra celor două Ţări Române [ ]. În locul fugarului Cantemir a fost trimis din nou la Iaşi Nicolae Mavrocordat, care, de astă dată, pentru a-şi asigura concursul boierimii a adoptat o neaşteptată [ ] atitudine conciliantă.” (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român )
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta precizată în sursa A . 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B , o informaţie referitoare la lupta de la Stănilești. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul şi statul românesc la care se referă atât sursa A , cât şi sursa B . 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că domnul român a semnat un tratat cu țarul Rusiei. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A , precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii ( cauză , respectiv efect ). 7 puncte
6. Prezentaţi două instituţii centrale din spațiul românesc în secolele al XIV-lea - al XVI-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni militare la care au participat românii în secolul al XV-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) C
itiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„La 12 noiembrie 1918, s-a întrunit Consiliul Național [...] și a declarat că, în virtutea hotărârii Constituantei din 27 octombrie, își impune autoritatea asupra întregii Bucovine. [...] În ziua următoare, Consiliul Național a dezbătut o serie de probleme stringente: strângerea legăturilor cu guvernul de la Iași și cu transilvănenii, reforme democratice (legea agrară, reforma electorală) [...], reorganizarea justiției și a învățământului, autonomia cultelor, îmbunătățirea comunicațiilor etc. Consiliul Național a strâns contactele cu factorul politic de la Iași, cu Comitetul refugiaților bucovineni de aici. [...] Sextil Pușcariu, unul din membrii Consiliului Național, [...] a stat câteva zile la Iași și a fost primit de prim-ministru, generalul Coandă, a avut întâlniri [...] cu alți oameni politici, a fost primit în audiență de Rege și de Regină. Discuțiile au avut în vedere modalitatea concretă de înfăptuire a unirii și viitoarea situație a Bucovinei în cadrul României întregite. [...] La 15/28 noiembrie 1918, s-au desfășurat lucrările Congresului General al Bucovinei [...]. Președintele Congresului, Iancu Flondor, a prezentat Moțiunea , care s-a constituit într-o hotărâtă declarație de unire. [...] Motivarea Moțiunii a fost făcută și de Ion Nistor, care a insistat asupra unității națiunii române [...]. Supusă la vot, Moțiunea a fost primită într-o atmosferă de mare entuziasm [...]. Congresul a adresat o telegramă Regelui Ferdinand, prin care i se aducea la cunoștință «Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei actuale cu Regatul României». [...] Regele Ferdinand și prim-ministrul, Ion I.C. Brătianu semnau, la 18 decembrie, decretul-lege referitor la consfințirea, pe plan intern, a Unirii Bucovinei. Un alt decret se referea la administrația acesteia. Din partea Bucovinei intrau în guvern doi miniștri de stat fără portofoliu [...].‟ ( Istoria românilor ) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un prim-ministru al României precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați regele României și un document semnat de acesta, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Congresul General al Bucovinei. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul Consiliului Național în cadrul evenimentelor din 1918, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică din România Mare a contribuit la evoluția democratică a acesteia. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România postbelică, având în vedere:
− precizarea unei constituții adoptate în România, în perioada stalinismului și menţionarea a două caracteristici ale acesteia;
− prezentarea unui fapt istoric referitor la politica internă a României, desfășurat în perioada naţional-comunismului;
− menţionarea câte unei acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale, în perioada stalinismului, respectiv a naţional-comunismului; − formularea unui punct de vedere referitor la construcția democrației în perioada postdecembristă şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat , structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect , elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
Model de subiect si Barem Bacalaureat 2017 Proba E(c) Istorie
