MEDIUL INTERN LA MAMIFERE
La ANIMALE mediul intern este reprezentat de totalitatea lichidelor aflate în afara celulelor. La vertebrate mediul intern este reprezentat de: sânge, limfă, lichidul interstiţial, endolimfă, perilimfă, lichidul cefalorahidian, umoarea apoasă, umoarea sticloasă. Cele care circulă sunt sângele şi limfa.
1. SÂNGELE
- este un fluid corporal; el circulă datorită inimii care îl pompează prin vasele de sânge;
- este alcătuit din: plasmă sanguină (55 – 60 %) şi elemente figurate (40 – 45%).
Plasma sanguină este formată din: apă (90%), săruri minerale, nutrienţi, vitamine, anticorpi, hormoni, substanţe toxice, oxigen, dioxid de carbon, etc.
Elementele figurate sunt: eritrocitele, leucocitele, trombocitele.
Eritrocitele (eritros = roşu) = hematii = globule roşii. Sunt celule cu nucleu, excepţie fac mamiferele la care sunt celule anucleate (la maturitate) şi nucleate în fazele primordiale. Au formă discoidală, turtite în regiunea mediană (acolo unde nu există nucleu). Pentru că nu au nucleu pot îngloba o cantitate mai mare de hemoglobină - pigment respirator (Hb) - o proteină cu fier = heteroproteină. Aceasta formează în combinaţie cu oxigenul şi dioxidul de carbon, compuşi labili: oxihemoglobina şi carbohemoglobina
Rol : transportă gazele respiratorii.
Leucocitele (leucos = alb) = globule albe. Sunt celule nucleate, de diferite forme şi tipuri : - Polinucleare
- au nucleu de forme diferite
- emit pseudopode
- fagocitează agenţii patogeni
- realizează diapedeza (traversează pereţii capilarelor)
Pot fi neutrofile, acidofile şi bazofile în funcţie de afinitatea faţă de coloranţi neutri, acizi sau bazici.
- Mononucleare
Limfocite - produc anticorpi (substanţe proteice cu acţiune specifică asupra antigenelor). Se găsesc şi în limfă, formându-se în ganglionii limfatici de pe traseul vaselor limfatice.
Monocitele = se află o scurtă perioadă de timp în circulaţia sanguină, după care trec la nivelul ţesuturilor şi devin macrofage care au capacitate de fagocitoză şi sunt de dimensiuni mari.
Rol : globulele albe joacă rol în apărarea organismului (imunitate) faţă de agenţii patogeni. Polimorfonuclearele realizează fagocitoza (sunt fagocitare), adică înglobează cu ajutorul pseudopodelor agenţii patogeni.
Limfocitele produc anticorpi care distrug antigenele (corpii străini).
Trombocitele sunt fragmente de celule cu citoplasmă şi membrană. Ele intervin în coagularea sângelui (trombus = cheag) care este un mecanism de homeostazie (menţinere în anumite limite a cantităţii şi compoziţiei mediului intern).
Elementele figurate se formează la nivelul măduvei roşii din oase (măduva hematopoietică).
2. LIMFA este un fluid de culoare alb - gălbui, are o compoziţie asemănătoare sângelui dar fără globule roşii şi cu mai multe lipide. Se formează din lichidul interstiţial de unde recuperează substanţe utile organismului.
3. LICHIDUL INTERSTIŢIAL este lichidul care «scaldă» celulele; este un lichid suport pentru schimburile care se realizează între celule, între celule şi vasele de sânge şi limfatice.
MAMIFERELE au CIRCULAŢIE ÎNCHISĂ, DUBLĂ, COMPLETĂ. Inima este situată în cavitatea toracică, între cei doi plămâni. Este tetracamerală (2 atrii şi 2 ventricule), are formă conică cu vârful îndreptat spre stânga. Fiecare atriu comunică cu ventriculul de aceeaşi parte printr-un orificiu atrioventricular prevăzut cu valvula tricuspidă în dreapta şi bicuspidă în stânga.
Inima prezintă:
- endocard – interior, format dintr-un epiteliu subţire situat pe un ţesut conjunctiv foarte fin;
- miocard - muşchiul inimii mai dezvoltat în dreptul ventriculelor;
- epicard – exterior, este foiţa internă a pericardului (sistem de două foiţe care acoperă inima şi între care este o peliculă de lichid). Pericardul favorizează alunecarea în timpul contracţiilor inimii.
inima
Ţesutul nodal sau excitoconductor este situat în miocard şi este format din fibre musculare specializate în elaborarea şi conducerea stimulilor prin care se asigură automatismul cardiac.
Ţesutul nodal e format din:
- nodul sinoatrial situat în peretele atriului drept
- nodul atrioventricular - din septul interatrial
- fascicul Hiss (septul interventricular)
- reţea Purkinje (în miocardul ventricular)
Vascularizaţia inimii este asigurată de două artere coronare (stânga şi dreapta) care se desprind de la baza aortei. Sângele venos este colectat de venele coronare.
Inima funcţionează ca o pompă dublă, asigurând circulaţia sângelui în cele două circuite: circulaţia mare sau sistemică şi circulaţia mică sau pulmonară.
Vasele de sânge:
- artere - pleacă din ventricule şi duc sângele la organe
- vene - se deschid în atrii şi aduc sângele de la organe la inima
- au pereţii subţiri; peretele lor lipsit de fibre elastice
- capilare - realizează schimbul de gaze la nivelul organelor
Presiunea exercitată de sânge asupra peretelui arterial constituie presiunea arterială : - max.120 mm Hg şi min.70 mm Hg.
Circulaţia pulmonară începe din ventriculul drept prin artera pulmonară care duce sânge cu CO2 la plămâni. După oxigenare, sângele se întoarce în atriul stâng prin vene pulmonare.
Circulaţia mare începe din ventriculul stâng prin artera aortă, care la ieşirea din inimă formează cârja aortică spre stânga. Artera aortă transportă sânge oxigenat la ţesuturi iar sângele cu dioxid de carbon se întoarce în inimă prin venele cave superioară şi inferioară care se deschid în atriul drept.
→ Boli ale sistemului respirator la om
Cuprins: Lectii pregatitoare pentru examenul de bacalaureat la Biologie Vegetală și Animală
