Neomodernismul
Poveste
de Marin Sorescu
NEOMODERNISMUL constituie o orientare manifestată în literatura română şi situată, cronologic, în perioada 1960-1980.
Estetica neomodernismului ar putea fi caracterizată prin câteva norme:
- Revenirea la lirismul poeziei moderniste din perioada interbelică;
- Poezia contrariază permanent aşteptările cititorului;
- Reflecţia filozofică;
- Cultivarea marilor teme existenţiale;
- Spiritul ludic (jocul cu limbajul);
- Intelectualismul, reflecţia filozofică, lirismul abstract;
- Ambiguitatea limbajului împinsă până la aparenţa de nonsens; - Insolitul metaforelor.
M Soresu (1936-97) – unul dintre poetii reprezentativi ai neomodernismului. Vol. sale, “Singur printre poeţi, Tinereţea lui Don Quijote, Poeme, Moartea cesului, se caracterizează printr-o viziune parodica si ironică.
Titlul– o metfora sugerand istoia unei povesti de dragoste. Prin subs. neart. capata caracter de generalitate si ambiguitate specifica neomodernimsmului.
Tema lit.- iubirea in relatie cu trecerea implacabila a timpului.
Motive lit: sufletul, calatoria, comuniunea cu nat, Sf Vineri, fugit irreparabile tempus.
Structura- 5 strofe inegale si 3 secv lirice.
Secv. I(prima strofa) – expozitiunea – definirea poetica a celor doua suflete incompatibile care formeaza cuplul. (metafora lemnului sugereaza nevoia de concret, iar electricitaea repr o forma moderna de energie.
Secv II(a doua str) pov pr zisa, valorificand mitul erotic intr-o maniera neomodernista. Cei doi desc ca si perechea primordiala planul cosmic (reprezentat de cuv. pamant, cer si luna), apoi pl terestru repr de iarba, lac, copac).
Motivul calatoriei apare in versurile: Totuşi vom mai merge împreună..
Ritualul erotic rom. este inlocuit de o viziune noua, dar si aici fericirea cuplului se rasfrange asupra naturii. Vom fi fericiţi pentru iarbă Şi pentru lac,Vom râde pentru copac.
Metafora simbol cotitura sugereaza mom dificile ale existentei.
Initierea cuplului in taine levietii e sugerata de metaforele umbra mea, primul gand, doua-trei cuvinte.
Ultima secventa (ultimele doua str) repr sf povestii. Apare aici motivul Sf Vineri, detinatoare a misterelor. Ironia apare in versurile:Să ne spună printre altele Că nu mai suntem tineri, unde motive precum trecerea ireversibila a timpului si moartea st trecute la capitolul printre altele.
Finalul revine la motivele din incipit pentru a le nega. De aceea finalul este surprinzator, cuprinde o poanta, trasatura specifica poeziei lui Sorescu.
Limbajul se caracterizeaza prin
- spiritul ludic si ironic;
- amestecul unor registre lexicale diferite (popular si neologic);
- metaforele si simbolurile st unele imprumutate din lirica romantica (pamant, cer, luna, copac, lac), altele st noi, inedite (lemne, electricitate, fum).
- lipsa de solemnitate a limbajului (orientare spre prozaism);
Trasaturi neomoderniste:
- spiritul ludic;
- meditatie parodica pe tema iubirii;
- vizunea ironica si parodica;
- o noua viziune prozaica asupra iubirii si timpului.
Poveste
De Marin Sorescu
Sufletul tău funcţionează cu lemne,
Iar al meu cu electricitate,
Dragostea ta umple cerul de fum,
A mea e din flăcări curate.
Totuşi vom mai merge împreună
O bună bucată de pământ,
O bună bucată de cer,
O bună bucată de lună.
Vom fi fericiţi pentru iarbă
Şi pentru lac,
Vom râde pentru copac,
Vom slăvi drumul drept cu câte-o gură
Şi vom ţine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitură.
Ne vom lua după umbra mea
Care merge înainte,
Ne vom lua după primul gând,
Ne vom lua după două-trei cuvinte.
Până când ne va ieşi în cale
Sfânta Vineri
Să ne spună printre altele
Că nu mai suntem tineri.
Şi că ea n-o să ne mai dea de acum
Nici electricitatea pentru flacără,
Nici lemne pentru fum.
in-bo}�:0��Nx{T-line-height-alt: 12.5pt'> Nivelul stilistic se caracterizează prin ambiguitate creată de folosirea metaforelor ,a simbolurilor, sensurile conotative ale cuvintelor .
Nivelul semantic ,se concentrează în jurul câmpului semantic al creaţiei susţinand ideea centrală a textului referitoare la condiţia artei şi a artistului şi a semnificaţiei simbol ,,cubul”.
Nichita Stănescu este unul dintre reprezentanţii poeziei neomoderniste care a impus o nouaparadigmă prin metaforele şocante, neobişnuite, prin desemantizarea limbajului, prin plasarea unor convenţii poetice clasice în contexte noi. Poezia aparţine neomodesnismului prin: subiectivitate,ambiguitatea susţinută de sensuri conotative ale cuvintelor, prezenţa ingambamentului ,prezenţa metaforei şi a simbolului, imagini artistice neobijnuite,prozodie.
