Rezolvare Varianta extrasa Limba Romana profil Real Bacalaureat 2019 sesiunea iunie - iulie





Rezolvare Varianta extrasa la Limba și Literatura Romana Profil Real sesiunea iunie-iulie Bacalaureat 2019

 

 Subiecte si Barem Limba Romana Profil Real sesiunea iunie iulie Bacalaureat 2019 (.pdf)

Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. a) Limba şi literatura română 

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

 

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

 

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

     Eu trebuia să ţin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public şi era să fie foarte greu, căci tradiţia mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiţie maioresciană. Conferenţiarul, după o asemenea concepţie, era o fiinţă mai presus de toţi ceilalţi muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieşit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel. Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenţi, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul şi pe subiect, plutind în regiuni ştiinţifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort şi, odată cu vorbele, valuri de ştiinţă, de învăţătură şi de mărime! [...]

     Acest lucru aducea drept consecvenţă obligaţia pentru orator ca să ştie prelegerea pe de rost. [...]

     Mai putea fi un mijloc de preparare, şi anume: a-ţi prepara conferinţa pe despărţituri mari şi a avea materii de vorbit pentru cel puţin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părţi, nu făcea nimic, o săreai pur şi simplu şi treceai la o alta de care-ţi aduceai aminte; conferinţa se cam simţea ca legătură, dar scăpai de ruşine.

     În acest mod mi-am preparat conferinţa mea, dar şi aici era o dificultate. După dogmă conferenţiarul trebuia să înceapă just la două ore şi să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranţă. Un orator care ar fi sfârşit la trei şi cinci era descalificat. Şi să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăţa conferinţa pe de rost, era uşor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Şi probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinţei.

     Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schiţe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ţie până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi şi iată cum.

     În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferenţiar în următorii termeni:

     —Ascultă, să ştii că am să stau în picioare drept în faţa dumitale; dumneata, din când în când, să te uiţi la mine, mai ales înspre sfârşitul conferinţei şi când vei vedea că eu mişc din picior şi tuşesc încet, să ştii că trebuie să închei. [...]

     Mai era o tradiţie, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiţie pleca din aceeaşi idee că [...] este un om aproape supranatural, el vorbeşte fără efort, el nu oboseşte, glasul lui nu slăbeşte, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalţi muritori. Şi atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârşit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat şi mie la întâia prelegere.

 

George Panu, Amintiri de la Junimea din Iaşi

 

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

 

1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de ruşine. 6 puncte

Răspuns: Sensul din text al secvenței scăpai de ruşine este sentimentul de jenă. Sentiment penibil de sfială, de jenă provocat de un insucces sau de o greșeală.

  • indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de evitare a unei situaţii neplăcute, dezonorante.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct

 

2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Răspuns: Din primul paragraf aflăm că oratorul, conferențiarul, purta o ținută de gală ''Era îmbrăcat în mare gală''.

  • menționarea unui aspect al vestimentației conferențiarului (de exemplu: Conferențiarul purta o ținută de gală.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct

 

3. Precizează numele persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte

Răspuns: Numele personei nu este indicată direct în text, dar poate fi dedus ''tradiţia mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiţie maioresciană. '' Asadar cel care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări este Titu Maiorescu.

  • precizarea numelui persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări (Titu Maiorescu) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (tradiţie maioresciană) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct

 

4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenţionează să se aşeze în faţa oratorului. 6 puncte

Răspuns: Pentru că intenționa să indice timpul, limita de timp, mai exact, Iacob Negruzzi facea diferite semne prin care oratorul sa înțeleagă că trebuie să își finalizeze conferința. ''să ştii că am să stau în picioare drept în faţa dumitale; dumneata, din când în când, să te uiţi la mine, mai ales înspre sfârşitul conferinţei şi când vei vedea că eu mişc din picior şi tuşesc încet, să ştii că trebuie să închei. [...]''  Domnul Negruții se așeza în fața oratorului pentru a-i sugera cand trebuie sa-și încheie conferința făcându-i semne asupra expirării timpului.

  • explicarea motivului pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se aşeze în faţa oratorului (de exemplu: pentru a-l avertiza asupra expirării timpului): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct

 

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 6 puncte

Rezolvare:  Oratorul din text ţine a cincea prelegere, acesta trebuia să fie stăpân pe sine şi pe subiect, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort şi, odată cu vorbele, valuri de ştiinţă, de învăţătură.
Pentru că n-avea voie să își scoată ceasornicul ca să se uite la oră, trebuia sa își învețe conferința pe de rost să își pregătească conferinţa pe secvenţe mari.

  • prezentarea unei modalităţi prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat (de exemplu: memorarea discursului, pregătirea conferinţei pe secvenţe mari etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte
    – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,ortografie și punctuație – 1 punct

 

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iaşi de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

 

- pentru rezolvarea acestui subiect trebuie avută în vedere structura unui text argumentativ (link spre lecție), respectiv conectorii folosiți în argumentare.

 Răspuns:    Părerea mea dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs este una afirmativă.
     În primul rând, foarte multă lume preferă să își scrie o mare parte din discursul pe care îl au de ținut și îl memorează. După cum putem observa din text, oratorul și-a scris și a învățat anterior prelegerea pe de rost, conferinţa s-a era organizată pe despărţituri mari.
     În al doilea rând este necesară o pregătire riguroasă deoarece trebuie să se încadreze în timp. Dacă se întâmplă ca memoria să-l trădeze pe orator asupra unei părţi, observăm din text ca acesta o sărea pur şi simplu şi trecea la o alta de care își aducea aminte. După dogmă conferenţiarul trebuia să se încadreze în timp, drept urmare oratorul nostru și-a luat măsurile necesare cu ajutorul domnului Negruzzi și s-a pregatit din timp pentru a-și susține discursul.
     În acest mod, personajul lui George Panu din Amintiri de la Junimea din Iaşi și-a pregătit în mod riguros conferinţa și a sustinut-o fără dificultate.

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga.


În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
–evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
–comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
–analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

 

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Conţinut – 18 puncte

– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte

•precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte
•numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte
•evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte

 

– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte
•precizarea temei: 2 puncte;
•câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct)

 

−câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte

•analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct

 

Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte

•relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p.
•relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte
•schematism – 1 punct

 

−utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte

− ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

 

Răspuns:

Particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia (cei mai mulți au studiat Plumb) sau lui Lucian Blaga (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii).

 

  Apartenenta la simbolism a poeziei Plumb de George Bacovia

Particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia - Plumb 

        Poezia „Plumb”, îl are drept autor pe George Bacovia, cel mai de seamă poet simbolist român. Poezia „Plumb" deschide volumul de debut cu același titlu, din 1916 și se încadrează în curentul simbolism.       

        Poezia „Plumb”, îl are drept autor pe George Bacovia, cel mai de seamă poet simbolist român. Poezia „Plumb" deschide volumul de debut cu același titlu, din 1916 și se încadrează în curentul simbolism.Simbolismul a apărut în Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție împotriva parnasianismului și naturalismului. Creație de factură simbolistă, această operă lirică este o artă poetică, în care se dezvăluie principalele concepții ale artistului despre lume şi viată, despre menirea lui în universs, într-un limbaj literar distinct, specifică operei bacoviene. Astfel, tema poeziei este condiţia creatorului într-o societate care îl desconsideră, îngrădindu-i aspirațiile ceea ce generează o stare de agoasă în raport cu două experiențe capitale ale existentei umane: iubirea şi moartea.        Imaginarul poetic bacovian se concentreaza plegnant asupra semnelor implacabile ale morți, sugerate prin simboluri specifice de-a lungul întregii sale creații. Poezia „Plumb" concentrează datele esenţiale ale liricii bacoviniene dominată de pesimism. 

 

      Procedeele artistice simboliste prin care se conturează atmosfera generală a poeziei sunt: folosirea simbolului, simetria, sugestia, utilizarea elementelor recurente, muzicaliatea versurilor, cromatica, percepția sinestezică a universului. Laitmotivul poeziei, titlul textului poetic, "Plumb", simbol recurent, repetatat de șase ori simetric, ceea ce conferă muzicalitate textului, exprimă corespondența dintre un element al naturii şi stările sufleteşti exprimate liric, accentuând starea deprimată a eului. În sens denotativ "plumbul" este un element chimic, un metal moale, maleabil, greu, de culoare cenușiu-albăstruie. Sensul conotativ derivă de la cel propriu și sugerează cromatic, în plan poetic, apăsarea monotonia, dezorientarea, claustrarea, angoasa.  

 

        Din punctul de vedere al construcţiei, se remarcă două secvențe poetice, catrene, structurate pe două planuri: macrocosmic, al spațiului înconjurător și microcosmic, sufletesc. Subiectivitatea lirismului este evidentă prin integrarea mărcilor gramaticale ale prezenței eului liric, anume: verbele "stăm", "am început" și adjectivul posesiv "meu", la persoana I. -elemente de compoziţie şi de limbaj.           Prima secventă poetică își bazează semnificația pe metafora-simbol "cavou", legată indestructibil de cadrul funebru imaginat de poet în confesiunea lirică. Aceasta poate avea două accepțiuni: universul închis al târgului de provincie, incapabil de a discerne valoarea de nonvaloare, sau propriul trup perisabil,o temniță pentru sufletul dornic de înălțare spirituală.Incipitul poeziei debutează cu un verb la modul indicativ, timpul imperfect "dormeau" ceea ce sugerează o acțiune înepută în trecut și neterminată, de aici derivând o permanetizare a stării generale apăsătoare, evidentă prin simbolurile "sicrie de plumb", "vestmânt funerar", "flori de plumb", coroanele de plumb. Epitetul metaforic "de plumb" are menirea de a reliefa greutatea, apăsarea, atracția pământului, starea liminală dintre viață și moarte. Florile, care sunt asociate, de obicei, frumuseţii, gingăşiei, sunt alăturate oximoronic plumbului, pierzându-și farmecul și devenind artificiale.

 

        Imaginarul poetic bacovian se axează pe descrierea unui întreg univers, simbolizat de „sicriu", cuprins de moarte, prin imbrăcarea lui intr-un „funerar vestmănt". Existenţa umană este marcată de constrângerea socială, dar mai ales de cea a iminenţei morții.

        Interiorizarea discursului liric este evidentă prin folosirea mărcii specifice prezenţei eului liric în text, verbul la persoana I „stam", dar si prin apariţia motivului singurătăţii. Mediul claustrant al cavoului simbolizează neputinţa depășirii propriei condiții, conturată ca o sursă de suferință ce străbate întreaga lirică bacoviană. In peisajul macabru al cavoului si al singurătăţii, isi face apariţia vântul, sugerând o percepţie tactilă, resimţită organic, completată de o imagine auditivă prin prezenţa verbului onomatopeic „scârţâiau", sunet funebru produs de miscarea „coroanelor de plumb", care amplifică presirnţirea unui inevitabil sfârşit.

 

        În secvenţa a doua, folosindu-se tehnica simetriei, corespondentul „sicrielor de plumb", din planul exterior, este amorul, căzut în somn, o stare premergătoare morții, prin poziţia nefirească în care se află: „Dormea întors amorul meu de plumb".

        Lirismul se interiorizează, aflându-se din ce în ce mai pregnant sub semnul tragismului. Sentimentul cel mai profund uman anunţă dispariţia, ceea ce echivalează cu „întoarcerea cu faţa spre apus", aşa cum definea metaforic Lucian Blaga trecerea într-o altă dimensiune.Strigătul de invocare a celui decedat isi are originea în credinţa populară, unde marchează în mod dual durerea sfâşietoare, dar şi speranţa unei reveniri; în filosofia crestină, cuvântul are valenţe demiurgice, ca si logosul dintâi, fundamentând întreg universul. Fenomenul morţii este însă ireversibil, fapt sugerat de o nousă percepţie tactilă: „Era frig", care amplifică obsesia sfârsitului. „Aripile de plumb", atribuite amorului, nu conduc către un zbor, ci către o iminentă pffibusire în moarte.Parcurgând lirica simbolistă bacoviană, cititorul receptează poezia ca pe arta de prin folosirea sugestiei, care să exprime fidel corespondenţa dintre elementele naturii si stările sufletesti. Universul este perceput sinestezic: vizual Atmosfera poetică, se ţese cu ajutorul simbolului recurent „plumb", care sugerează moartea, printr-o cromatică apăsătoare.

        De altfel, la nivel fonetic, cuvântul este alcătuit predominant din consoane, ceea ce induce ideea apăsătoare de claustrare. Repetiţilie conferă muzicalitate intregii poezii, accentuând ideile poetice enunţate, la fel ca prozodia, (două catrene, cu rimă imbrăţisată, ritmul este iambic, măsură de zece silabe, laitmotivul „plumb” apărând la rima versurilor 1 și 4 din fiecare catren).

 

        Poezia poate fi considerată, aşadar, o artă poetică pentru lirica lui George Bacovia. Poet monocord, trăind până la paroxism spaima de moarte, Bacovia creionează un univers trist, apăsător, deprimant, a cărui artă poetică, poezia „Plumb" , îl reprezintă pe deplin, constituindu-se ca un crez existențial original.

 

   Grup eBacalaureat pe Facebook

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]