Rezolvari 100 variante Bacalaureat 2008 Geografie Subiectul II

Arhivă Rezolvari 100 de Variante 2008 Geografie Subiectul II

Arhivă forum:

• Subiectul I - numai rezolvari 
• Subiectul II - numai rezolvari
• Subiectul III - numai rezolvari

Varianta 1

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi F;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 7 şi 10.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Cele mai vechi roci din ţară se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...

2. Circuri şi văi glaciare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
3. Port la Dunăre este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Silvostepa este prezentă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. G 2 puncte
2. Un important centru siderurgic este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte
3. Resurse de huilă se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. E d. D 2 puncte

4. Este străbătută de râul Bistriţa unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. H 2 puncte
5. Domuri gazeifere se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. H 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful Grupei Parâng.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor
şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi două cauze ale scăderii numerice a populaţiei României după anul 1990.
4 puncte

A. 1. A - Carpatii Curburii; F-Pod.Barladului 2.7—Mures 10—Siret.
B. 1 —C;2—B;3—5.
C. ld; 2d; 3b; 4c; 5d.
D. — Grupa Parang are altitudine mai mare (2519 m In Vf. Parângul Mare) decât M-tii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor). Grupa Parâng s-a format prin Incretire, in timp ce M-tii Apuseni s-au format si prin vulcanism. In grupa Parãng este prezent relieful glaciar, acesta lipsind in M-tii Apuseni.
E. scãderea sporului natural; cresterea valorilor emigrarii.

 

Varianta 2

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi D;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 6.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Lacul vulcanic Sf. Ana este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...2. Cel mai important centru siderurgic este în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul...
3. Lacuri glaciare se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Stepa se întâlneşte în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. G 2 puncte
2. Este situat într-o unitate de câmpie oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte
3. Este un piemont unitatea de relief notată pe hartă cu litera:
a. A b. D c. G d. F 2 puncte
4. Influenţe climatice oceanice pătrund în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:
a. A b. B c. D d. G 2 puncte
5. Importante resurse de lignit se găsesc în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:
a. B b. D c. E d. F 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Munţilor Banatului şi relieful Grupei Nordice a Carpaţilor
Orientali (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei).

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor
şi văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi pezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte

E. Prezentaţi:
1. o cauză care explică densitatea redusă a populaţiei în Munţii Carpaţi.

2. o cauză care determină cantităţile de precipitaţii mai mari în partea vestică a ţării faţă de partea
estică a ţării.
4 puncte

(Varianta 2) Răspuns:

A. 1. B — Muntii Apuseni: D — Pod. Getic; 2. 1 — Timioara; 6Brasov
B. 1 — H; 2 - 4; 3 - E
C. I d; 2 a; 3 b; 4 b; 5 b.
D. — Grupa nordicä a Carpatilor Orientali are altitudine mai mare (2303 m in Vf. Pietrosu Rodnei) decât M-ii Banatului (1446 m In Vf Semenic). Grupa nordicã a Carpatilor Orientali este formata din trei siruri paralele, orientate NV-SE, dispunere ce nu se intãlneste in M-ii Banatului. In grupa nordicä a Carpatilor Orientali este prezent relieful glaciar. acesta lipsind in M-ii Banatului.
E. altitudini mari; masivitate mare; conditii climatice mai aspre; influenete oceanice (atlantice) aducãtoare de precipitatii bogate, scad de Ia vest la est; lantul carpatic blocheazã patrunderea maselor de aer oceanice in estul tãrii.

 

Varianta 3

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – C. Pe hartă sunt marcate unităţile de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 9 şi 8.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Este canalizat în sectorul de câmpie râul marcat, pe hartă, cu numărul ...

2. Traversează oraşul Craiova râul marcat, pe hartă, cu numărul ...
3 Este formată dintr-un mozaic petrografic unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Cernoziomurile sunt caracteristice unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. G 2 puncte
2. Influenţele climatice continentale (de ariditate) pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
a. B b. E c. D d. F 2 puncte
3. Lacuri glaciare se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. E d. H 2 puncte
4. Minereuri complexe se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. F 2 puncte
5. Este situat într-o depresiune intramontană oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte

D. Precizaţi două asemănării şi o deosebire între relieful Grupei Retezat-Godeanu şi relieful
Grupei Făgăraş.

Nota 1: Asemănările şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:
mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările şi deosebirea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi:
1. o cauză care explică frecvenţa mult mai mare a hidrocentralelor în zona montană, decât în zona
de câmpie;

2. o cauză care explică diferenţa de temperatură de peste 2 ºC, între sudul şi nordul ţării.
4 puncte

(Varianta 3) Răspuns:

A. 1. A - Grupa Muntilor Banat; H-Grupa Centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-transilvani) . 9. — Arges 8 —Somesul Mare.
B. 1.— 11; 2.— 12; 3.—B.
C. I —d;2—d; 3 —c;4—a; 5.—a.
D. — asemãnãri: In ambele grupe muntii s-au format prin cutarea scoartei terestre In timpul orogenezei alpine; in ambele grupe muntii sunt alcätuiti din sisturi cristaline; In ambele grupe se gasesc forme de relief glaciar; deosebirea: in grupa Fagaras altitudinea maxima este de 2544 m, iar in grupa Retezat-Godeanu altitudinea maxima este mai mica 2509 m (vf. Peleaga); in grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic (In muntii din partea sudicã) care nu sunt specifice grupei Fagaras.
E. I. In zona montana sunt mai multe hidrocentrale deoarece debitul râurilor este mai ridicat, iar pantele sunt mari decãt Ia câmpie, favorizând valorificarea hidroenergetica a fortei apelor. 2. Extinderea teritoniulul in latitudine, pe aproximativ 5°, a determinat diferenta de temperaturA de peste 2°C intre sudul si nordul tarii.

 

Varianta 4

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unitati de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 si rauri cu numerele de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate pe hartă, cu literele A şi D;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 5.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Aparţine Câmpiei Române subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

2. Prin depuneri piemontane s-a format unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…
3. Este traversat de râul Mureş oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Altitudinile cele mai mari se întalnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. H 2 puncte
2. Râul cu cele mai multe amenajări hidroenergetice este cel marcat, pe hartă, cu numarul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 12 2 puncte

3. Stratul de loess este caracteristic la suprafaţă pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
a. D b. E c. F d. G 2 puncte
4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte:
a. Buzău b. Călmăţui c. Prahova d. Trotuş 2 puncte
5. Pădurea de conifere este mai extinsă în unitatea de relief marcată pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. E 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera A şi
relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.

Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte

E. Precizaţi două cauze care determină producerea alunecărilor de teren în unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera F.
4 puncte

(Varianta 4) Răspuns:

A. 1. A — Carpatii Maramureusului si Bucovinei; D — Podisul Getic. 2. 3 — Suceava; 4 — Giurgiu.
B. I. G; 2. D; 3. 6.
C. 1. d; 2. c;3. d;4. a; 5. a.
D. 2 deosebiri: a) Carpatii MaramureuIui si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) au o altitudine mai redusã fa de Grupa Retezat-Godeanu. b) Carpatii Maramuresului si Bucovinei (Grupa nordica a Carpatilor Orientali) sunt mai fragmentati, iar Grupa Retezat-Godeanu are o masivitate mai mare; o asemãnare: ambele grupe s-au format prin incretirea stratelor scoartei In orogeneza alpinä.
E. In Podisul Bãrladului se produc alunecãri de teren din cauza reliefului accidentat (versanti de cuestã) si a existentei stratului de argila in alcãtuirea petrograficã a podisului.

 

Varianta 5

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unitati de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor su al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi G;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 6.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Aparţine Podişului Moldovei subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2. Cele mai multe lacuri glaciare se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Terenurile arabile au ponderea cea mai mare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Relieful carstic este mai dezvoltat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. G 2 puncte
2. Cel mai mare debit îl are râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncte
3. Resursele energetice cele mai bogate se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. F 2 puncte
4. Curge în totalitate pe teritoriul ţării noastre râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Secetele frecvente sunt specifice unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. G 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera A şi
relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera H.

Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte

E. Precizaţi doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării.
4 puncte

 

(Varianta 5) Răspuns:

A. 1. D Podisul Getic; G - Campia Baraganului 2.4—SatuMare:6—Craiova.
B. 1. F; 2. H; 3. G.
C. 1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.
D. 2 deosebiri: a) Carpatii Moldo-Transilvani au altitudine mai redusã decãt Grupa Retezat-Godeanu. b) In Carpatii Moldo-Transilvani existã relief vulcanic, iar in Grupa Retezat-Godeanu acesta lipseste. o asemãnare: ambele grupe montane s-au format prin incretirea scoartei terestre In orogeneza alpiná.
E. La formarea Deltei Dunãrii au contribuit urmãtorii factori: cantitatea mare de aluviuni transportata de Dunäre, panta redusa a fluviului si lipsa mareelor.

 

Varianta 6

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele D şi E;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 6.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Depresiunea Braşovului este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

2. Influenţe climatice pontice se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Râul Argeş traversează unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Relieful vulcanic este caracteristic unităţii marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. F d. H 2 puncte
2. Râul care se varsă în sectorul Dunării maritime este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte
3. Vegetaţia de stepă este tipică pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. C b. D c. G d. H 2 puncte
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Probă scrisă la Geografie – clasa a XII-a 2 Subiectul II
4. Oraşul Craiova este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte
5. Teritoriul judeţului Ialomiţa se suprapune peste unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. E d. G 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera A şi
relieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera B.

Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte

E. Precizaţi două cauze care au generat scăderea populaţiei României după anul 1990.
4 puncte

(Varianta 6) Răspuns:

A. 1. D — Podisul Getic; G — Podisul Dobrogei; 2. 2 — Timisoara; 6— Arad.
B. 1. A; 2. E; 3. D.
C. Se acordä câte 2p pentru fiecare raspuns corect:
1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. d.
D. 2 deosebiri: a) In Grupa Carpatilor Curburii existá depresiuni intramontane (Depr. Brasovului), pe cãnd in Muntii Apuseni existã depresiuni golf. b) In Grupa Carpatilor Curburii lipseste relieful vulcanic, pe când In Muntii Apuseni acesta este frecvent. o asemãnare: ambele grupe au altitudini reduse, sub 2000 m.
E. Populatia României a scäzut dupa 1990 din urmãtoarele cauze: schimbãrile social-economice care au generat schimbäri in politica demografica; reducerea nataIitãtii care a generat scãderea bilantului natural al populatiei.

Varianta 7

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A-C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G.
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 5 şi 6.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Depresiunea Petroşani este situată în unitatea de relief marcată pe hartă cu litera …
2. Regiunea subcarpatică alcătuită dintr-un singur şir de depresiuni şi unul de dealuri este marcată
pe hartă cu litera …
3. În oraşul marcat pe hartă cu numărul 11 se găseşte cel mai mare combinat din România cu
profil …
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Relieful eolian este prezent pe teritoriul României în una din unităţile/subunităţile marcate, pe
hartă, cu litera:
a. A b. C c. E d. F 2 puncte
2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D, între minorităţile naţionale mai numeroase
există:
a. germani b. greci c. polonezi d. turco-tătari 2 puncte
3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se exploatează resurse de:
a. aur şi argint b. bauxită c. fier d. lignit 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este situat în unitatea de relief numită:
a. Câmpia Barăganului b. Delta Dunării
c. Pod. Dobrogei d. Subcarpaţii Curburii 2 puncte
5. Magistrala rutieră E60 trece prin oraşele marcate pe hartă cu numerele:
a. 7 şi 8 b. 8 şi 9 c. 8 şi 11 d. 9 şi 10 2 puncte

D. Caracterizaţi climatul cu influenţe submediteraneene din România precizând:
1. circulaţia maselor de aer;
2. temperatura medie anuală;
3. precipitaţiile medii anuale.
6 puncte

E. Prin poziţia sa geografică, România este o ţară dunăreană. Menţionaţi două avantaje
economice care de curg din această situaţie.
4 puncte

(Varianta 7) Răspuns

A. 1. A — Podisul Bârladului; G — Subcarpatii Getici; 2. 5 — Moldova; 6 — Buzãu.
B. 1. H; 2. B; 3. siderurgie.
C. 1.c;2.a;3.d;4.c:5.a.
D. 1. circulatia maselor de aer este dinspre sud-vest; 2. temperatura medie anuala este de 10-1 1°C; 3. precipitatiile medii anuale sunt peste 700 mm.
E. - prin intermediul Dunärii se face legatura cu alte tãri europene dunãrene si legatura cu Marea Nordului prin canalul Dunãre-Main-Rin; — valorificarea hidroenergetica a apelor Dunãrii.

 

Varianta 8

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A-C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi D.
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 5.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Munţii Rodnei sunt situaţi în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

2. Lacul glaciar Lala este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Minereurile de metale preţioase (aurul şi argintul) se exploatează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera … 6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte:
a. Buzău b. Piteşti c. Ploieşti d. Târgovişte 2 puncte
2. Unitatea de relief cu cel mai mare areal viticol din România este marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. G 2 puncte
3. Procesul de subsidenţă este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d. H 2 puncte
4. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C procesele gravitaţionale cu frecvenţă mare sunt:
a. alunecări de teren b. curgeri de noroi c. prăbuşiri d. tasări 2 puncte
5. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera H este traversată parţial de râul:
a. Jiu b. Lotru c. Olt d. Someş 2 puncte

D. Comparaţi relieful Podişului Mehedinţi cu relieful Podişului Moldovei precizând două deosebiri
şi o asemănare.

Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distribuţia spaţială a
altitudinilor, gradul de fragmentare ,orientarea clumilor şi văiloir principale, tipuri genetice de relief,
alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Explicaţi rolul României în cadrul Uniunii Europene, menţionând două elemente prin care se
evidenţiază.
4 puncte

 

(Varianta 8) Răspuns:

A. 1. A — Câmpia Transilvaniei, D — Cámpia Banatului (Carnpia de Vest Ia sud de Mure); 2. l—Mures 5—Olt.
B. 1.E;2.E;3.E.
C. 1.d;2.b;3.c;4—a;5.d.
D. - asemãnäri de relief: ambele unitãti de relief au altitudini asernãnãtoare de 500-600 m; — deosebiri de relief: Podiul Mehedinti s-a format prin cutare, iar PodisuI Moldovei prin sedirnentare; Podiul Mehedinti este alcãtuit din roci dure:sisturi cristaline si calcare pe când PodisuI Moldovei este alcätuit din roci sedimentare reprezentate prin argile, marne, gresii, pietrisuri.
E. Rornânia se evidentiazä In cadrul U.E.: prin pozitia sa geografica asigurând legatura dintre tãrile Europei Occidentale si Centrale cu cele din Europa estica si sud-esticã precum si cu cele din Orientul Apropiat si Mijlociu; este un important factor de stabilitate regionala; dispune de resurse favorabile practicãrii agriculturii ecologice.

 

Varianta 9

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A-C. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 6.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Râul, vizibil pe hartă, care traversează subunitatea de relief marcată pe hartă, cu litera H se
numeşte…
2. Lacul hidroenergetic Vidra este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3. Subunitatea marcată pe hartă cu litera C se numeşte….
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 străbate oraşul:
a. Bacău b. Bârlad c. Botoşani d. Piatra Neamţ 2 puncte
2. În subunitatea marcată, pe hartă, cu litera D este situat oraşul:
a. Drobeta-Turnu Severin b. Piteşti c. Râmnicu Vâlcea d. Târgovişte
2 puncte
3. Cele mai multe lacuri de tip iaz se găsesc în subunitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. E c. G d. H 2 puncte
4. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este un centru industrial situat în unitatea de relief
numită:
a. Câmpia Moldovei b. Câmpia Română c. Câmpia de Vest d. Câmpia Transilvaniei
2 puncte
5. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C are un climat temperat cu influenţe:
a. baltice b. de ariditate c. oceanice d. submediteraneene
2 puncte

D. Comparaţi clima Podişului Moldovei cu clima Dealurilor de Vest, precizând două deosebiri şi o
asemănare.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Explicaţi dezvoltarea oraşului Constanţa menţionând doi factori favorizanţi.
4 puncte

(Varianta 9) Răspuns:

A. 1. A — Sectorul Central al Câmpiei Rornâne; G — Grupa Nordica a Carpatilor Orientali. 2. 4— Focsani: 6— Piatra Neamt.
8. 1. Jijia; 2. F; 3. Podisul Dobrogei de Sud.
C. 1.— b — Bârlad: 2.—c — Rm. Vâlcea; 3.— d — H: 4. — c — Cámpia de Vest: 5.—b—de ariditate.
D. Deosebiri: in Podisul Moldovei bate crivãtul iar in Dealurile de Vest — vânturile de vest; in Podisul Moldovei se resimt influente scandinavo — baltice si de ariditate, iar in Dealurile de Vest — intluente oceanice. Asemanare: in ambele unitãti de relief este etajul climatic de deal.
E. Factori favorizanti: dezvoltarea In imediata apropiere a unor activitãti econoice complementare (petrochimie in zona Midia, ind. chimicä Ia Nãvodari, activitãti econornice noi In Iungul canalului Dunare — Marea Neagra: portul nou Constanta Sud - Agigea) si alte a facut ca orasul sa se extinda functional in teritoriu; utilizarea falezei, amenajarea unor spatii anterior nefolosite, construirea statiunii Mamaia (inclusã orasului) au permis acestuia o dezvoltare relativ armonioasa

 

Varianta 10

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A , B, C, D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief
cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi H;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 4.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D s-a format prin …
2. Formează graniţă de stat râul marcat, pe hartă, cu numărul …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este reşedinţa judeţului …
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Bazinul carbonifer Comăneşti este străbătut de răul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte
2. Dune de nisip se afla în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. G 2 puncte
3. Lacul Izvorul Muntelui se află situat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte
4. Munţi formaţi în orogeneza hercinică se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. H 2 puncte
5. Ape geotermale se găsesc în apropierea oraşului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 5 d. 6 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera
D şi clima unităţii de relief marcate cu litera F.

Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze importanţa economică a Mării Negre pentru
România.
4 puncte

(Varianta 10) Răspuns:

A. I. A — Grupa Retezat: H — Podisul Bârlad; 2. 2 — Ploiesti; 4— Resita.
B. 1. Incretire; 2. 11 (Prut); 3. Mehedinti.
C. 1.d— 10; 2d—G; 3.b—8; 4.c—C; 5.d—6.
D. D — Subcarpatii Moldovei; F — Cámpia Transilvaniei. Deosebiri: In Subcarpatii Moldovei precipitatiile sunt de 600 — 800 mm/an, iar in C. Transilvaniei precipitatiile sunt cuprinse Intre 550 — 650 mm/an: In Subcarpatii Moldovei se resirnt influente de ariditate, iar in C. Transilvaniei — influente oceanice. Asemãnare: — etajul climatic de deal si podis.
E. Argurnenre (douã din urmätoarele): exploatarea hidrocarburilor din platforma continentalã; transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale dezvoltarea asezãrilor omenesti incã din antichitate; dezvoltarea turismului.

 

Varianta 11

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A şi F;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 9.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Sectorul Dunării maritime începe în aval de oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …

2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se numeşte…
3. Lacul Izvorul Muntelui s-a amenajat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul …
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Reşedinţa judeţului Vrancea este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 5 2 puncte
2. Se găsesc lacuri glaciare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. F d. G 2 puncte
3. Cel mai mare oraş din vestul României este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 2 puncte
4. Este situat într-o câmpie înaltă, oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
5. Cea mai nouă unitate de relief din România este marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. E 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful, unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi
relieful unităţii marcate cu litera E.

Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat.
6 puncte

E. Prezentaţi două argumente care să demonstreze importanţa economică a Mării Negre pentru
România.
4 puncte

(Varianta 11) (sectorul Dunarii) Răspuns:

A. 1. A — Subcarpatii Getici; F — Muntii Poiana Ruscã; 2. 8 — Siret; 9 — Tárnava Mare.
B. 1. 6; 2.. Subcarpatii Moldovei; 3. 10.
C. 1.—d—5; 2.—b—D: 3.—a—1; 4.--b—3; 5.—c—C.
D. C — Delta Dunarii; E - Campia Olteniei Deosebiri: in Delta Dunãrii existã grinduri, iar in C. Olteniei lipsesc; C. Olteniei este formata din terasele Dunãrii si ale Jiului, iar Delta Dunrii este o cámpie in formare. Asemäriäri: In ambele unitati de relief se Intálnesc dune de nisip.
E. Argumente (douã din urmãtoarele): exploararea hidrocarburilor din platforma continentalã: transportul maritim ce permite dezvoltarea legaturilor comerciale; dezvoltarea asezarilor omenesti Inca din antichitate: dezvoltarea turismului.

 

Varianta 12

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi E;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 5 şi 6.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Reşedinţa judeţului Neamţ este marcată, pe hartă, cu numărul …

2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numeşte …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte ...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Prezintă cele mai multe depresiuni tectonice unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. F d. G 2 puncte
2. Important centru siderurgic este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
3. Străbate o câmpie de subsidenţă râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 11 d. 12 2 puncte
4. Numărul 9 de pe hartă, reprezintă braţul dunărean:
a. Borcea b. Chilia c. Macin d. Sf.Gheorghe 2 puncte
5. Două şiruri de depresiuni şi două şiruri de dealuri se găsesc în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. G 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi relieful unităţii
marcate cu litera H.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor
şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte

E. Precizaţi două cauze care determină, în România, deteriorarea vegetaţiei din cadrul etajului
alpin.
4 puncte

(Varianta 12) Răspuns:

A. 1. C — Podisul Dobrogei; E — Podisul Sucevei; 2. 5 — Ploiesti; 6 — Baia Mare.
B. I. 1; 2. Podisul Getic: 3. Sibiu.
C. 1.—a—B; 2.—b—3; 3.—c—11; 4.—d—Sf. Gheorghe; 5.—d--G.
D. D-C.Transilvaniei; H- Grupa Parang,Retezat-Godeanu; Deosebiri (trei din urmãtoarele): C. Transilvaniei s-a format prin scufundare si sedimentare, iar grupele Parâng, Retezat — Godeanu prin incretirea scoartei terestre; C. Transilvaniei are un relief de dealuri joase separate de vai largi, iar grupele Parâng, Retezat-Godeanu au relieful format din masive muntoase, depresiuni, pasuri etc;. in C. Transilvaniel altitudinile sunt cuprinse intre 450—550 m, iar in cele douã grupe, depasesc 2500m; in C. Transilvaniei existã domuri gazeifere si cute diapire, iar In grupele Parâng, Retezat — Godeanu lipsesc.
E. Cauze:— pasunatul excesiv; turismul necontrolat.

 

Varianta 13

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A - D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi E;
2. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 5 şi 6.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Reşedinţa judeţului Neamţ este marcată, pe hartă, cu numărul …

2. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numeşte …
3. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte ...
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Prezintă cele mai multe depresiuni tectonice unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. F d. G 2 puncte
2. Important centru siderurgic este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte
3. Străbate o câmpie de subsidenţă râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 7 b. 8 c. 11 d. 12 2 puncte
4. Numărul 9 de pe hartă, reprezintă braţul dunărean:
a. Borcea b. Chilia c. Macin d. Sf.Gheorghe 2 puncte
5. Două şiruri de depresiuni şi două şiruri de dealuri se găsesc în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. G 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi relieful unităţii
marcate cu litera H.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor
şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte

E. Precizaţi două cauze care determină, în România, deteriorarea vegetaţiei din cadrul etajului
alpin.
4 puncte

(Varianta 13) Răspuns:

A. 1. F — Muntii Apuseni; H — Masivul Dobrogei de Nord; 2. 6 — Râmnicu-Vâlcea; 5 — Ploiesti.
B. 1 — Bucureti; 2—C; 3—H.
C. 1-a; 2-c; 3-d; 4-b; 5-c.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A sunt influente climatice continentale (de ariditate) când In unitatea de relief cu litera G sunt influente climatice submediteraneene; In unitatea de relief cu litera A sunt precipitatii medii anuale mai reduse (700-1000 mm) cãnd in unitatea de relief, litera G sunt precipitatii medii anuale mai mari (peste 1000 mm); in unitatea de relief cu litera A este etaj climatic de dealuri Inalte, pe cãnd in unitatea de relief cu litera G este etaj climatic montan; In unitatea de relief cu litera A bate crivatul, pe când in unitatea de relief cu litera G bate Austrul.
E. Exemplu de rãspuns: Unitätile de relief cu literele F si G prezintã masivitate redusa deoarece: sunt alctuite predominant din roci sedimentare, cu duritate mai redusA, determinând fragmentare mare, un numãr mare de depresiuni si trecãtori; datoritã unor miscãri tectonice de coborãre, au altitudini mai reduse (sub 2000 m) si prezintã discontinuitate Intre grupele de munti.

 

Varianta 14

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi sau subunitaţi
de relief cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi G;
2. numele oraşelor marcate pe harta cu numerele 1 şi 4.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 11 constituie graniţa dintre România şi statul numit...

2. Influenţe climatice scandinavo-baltice se resimt în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu
litera…
3. Canalul Dunăre–Marea Neagrǎ strǎbate unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Bazinul carbonifer Motru - Rovinari este situat în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:
a. A b. B c. C d. D 2 puncte
2. Pǎdurile de conifere ocupǎ suprafeţe extinse în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:
a. A b. D c. G d. H 2 puncte
3. Partea centralǎ a unitǎţii de relief marcată, pe hartǎ, cu litera C este strǎbǎtutǎ de râul numit:
a. Bârlad b. Bistriţa c. Moldova d. Trotuş 2 puncte
4. Cel mai mare oraş din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera B se numeşte:
a. Deva b. Hunedoara c. Reşiţa d. Timişoara 2 puncte
5. Ultimul afluent al Dunǎrii înainte de vǎrsarea în Marea Neagrǎ este râul marcat, pe hartǎ, cu
numǎrul:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte

D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu
litera B şi relieful unitǎţii de relief marcate, pe hartǎ, cu litera F.

Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare,
orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele doua deosebiri şi asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte

E. Prezentaţi două argumente care sǎ susţină faptul cǎ unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu
litera G este o importantǎ regiune agricolǎ a României.
4 puncte

 

(Varianta 14) Răspuns:

A. 1. C — Subcarpaii Moldovei; G — Câmpia Baraganului; 2. 1 — Timisoara; 4 — Târgu Jiu.
B. 1 — Republica Moldova; 2 — H; 3 — A.
C. l-d; 2-d; 3-b; 4-c; 5-d.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera F sunt altitudini mai mari (2544 m) pe când In unitatea de relief cu litera B sunt altitudini mai reduse (1446 m); in unitatea de relief cu litera F predomina sisturile cristaline pe când in unitatea de relief, cu litera B predomina rocile sedimentare; unitatea de relief cu litera F are masivitate remarcabilã si fragmentare redusa, pe când unitatea de relief cu litera B are masivitate redusã si fragmentare mare;Exemplu de asemãnare: atat unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera F cat si unitatea de relief marcata, pe harta. cu litera G, s-au format pnin cutarea stratelor.
E. Exemplu de rãspuns:
Unitatea de relief marcatã, pe hartã, cu litera G este o importanta regiune agricola a tãrii deoarece: are un climat cald, cu temperaturi ridicate (10-11°C) si precipitatii de 400-500mm (Ce pot fi completate cu irigatii) ce asigurã dezvoltarea plantelor; soluri fertile din clasa molisoluri (cernoziomuri); terenuri arabile netede si extinse, ce favorizeaza mecanizarea culturilor agricole; se cultivã pe suprafete intinse cereale, plante industriale si legume.

 

Varianta 15

SUBIECTUL II (30 puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectele II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Precizaţi:
1. numele unităţilor sau al subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele E şi F;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 9.
4 puncte

B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Altitudini de peste 2500m se întâlnesc în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …
2. Relief glaciar extins există în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…
3. Roci vulcanice se gǎsesc în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…
6 puncte

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 10 face parte din bazinul hidrografic al râului numit:
a. Argeş b. Mureş c. Olt d. Someş 2 puncte
2. Din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera C se extrag importante resurse de:
a. bauxita b. cǎrbune c. fier d. petrol 2 puncte
3. Sunt strǎbǎtute de râul Jiu unitǎţile de relief marcate, pe hartǎ, cu literele:
a. B şi E b. B şi H c. G şi H d. E şi H 2 puncte
4. Iazuri şi heleştee se întâlnesc în numǎr mare în unitatea marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:
a. A b. B c. C d. D 2 puncte
5. În unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera H existǎ relief:
a. carstic b. glaciar c. piemontan d. vulcanic 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi clima unităţii
marcate, pe hartă, cu litera F.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E. Prezentaţi două cauze pentru care industria de prelucrare a lemnului are numeroase centre de
prelucrare în unitǎţile marcate, pe hartǎ, cu literele A şi G.
4 puncte

 

Arhivă forum:

• Subiectul I - numai rezolvari 
• Subiectul II - numai rezolvari
• Subiectul III - numai rezolvari

(Varianta 15) Răspuns:

A. 1. E — Câmpia Olteniei; F — Podisul Sucevei; 2. 8 — lalomita; 9— Crisul Repede.
B. 1—B 2—B- 3—A
C. 1—b; 2—c; 3 —d; 4—d; 5—C.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera F sunt influente climatice scandinavo-baltice pe când In unitatea de relief rnarcatã cu litera E sunt influente climatice submediteraneene; in unitatea de relief cu litera F sunt ternperaturi medii anuale mai reduse (8-10°C). pe când in unitatea de relief cu litera E sunt temperaturi medii anuale mai mari (10-1 1°C); in unitatea de relief cu litera F este etaj climatic de dealuri inalte, pe când in unitatea de relief cu litera E este etaj climatic de câmpie; In unitatea de relief cu litera F bate crivãtul si vánturile polare (iama) pe cãnd in unitatea de relief cu litera E bate austrul.
E. Exemplu de rãspuns: Industria de prelucrare a lemnului are numeroase centre de prelucrare in unittile marcate, pe harta, cu literele A si G deoarece: in regiunile de munte si subcarpaticc sunt cele mai intinse suprafete ocupate cu pãduri, lemnul fiind materia prima utilizatã de aceasta industrie; centre de prelucrare a lemnului sunt amplasate in apropierea materiei prime, in regiunile muntoase si subcarpatice.

 

(Varianta 16) Răspuns:

A. I. A.Muntii Apuseni; C-Pod.Dobrogei 2. 1 — Botosani; 4-Resita
B. 1— Subcarpatii Getici; 2— Moldovei; 3— campie.
C. 1-a; 2-b; 3-b; 4-a; 5-c. -
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predomina activitãtile agricole si forestiere pe cãnd in unitatea de relief cu litera C predomina activitatile industriale; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltatã cresterea animalelor datoritã pasuniIor intinse pe cánd in unitatea de relief cu litera. C se pune accent pe cultura plantelor datoritã terenurilor agricole Cu soluri fertile. in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul sporturilor de iarna, pe cand in unitatea de relief cu litera C este dezvoltat turismul heliomarin; In unitatea de relief cu litera A cäile de comunicare sunt slab reprezentate datoritä reliefului accidentat, pe cánd In unitatea de relief cu litera C sistemul de cai de comunicatii este cornplex:autostrada, cai ferate electrificate, transporturi maritime si fluviale, aeriene.
E. Exemplu de raspuns: turismul esre un indicator important de satisfacere a populatiei cu anumite servcii; venituri importante pentru economia tärii, cresterea ponderii activitãilor turistice in PIB; cunoasterea potentialului turistic al României.

(Varianta 17)

A. 1. F — Muntii Poiana Rusca; H — Subcarpatii Moldovei; 2. 7 — Siret; 9 — Târnava Mare.
B. 1 — Moldovei; 2 — Transilvaniei; 3-de ariditate (continentale).
C. 1-a; 2-c; 3-b; 4-a; 5-d.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera D predomina activitãtile miniere si forestiere pe cánd in unitatea de relief cu litera E predominä activitãtiIe industriale si
agricole; In unitatea de relief D este dezvoltatã cresterea animalelor datoritã pàsuniIor intinse pe când In unitatea de relief cu litera E se pune accent pe cultura plantelor datoritã terenurilor agricole cu soluri fertile; In unitatea de relief cu litera D este dezvoltat turismul montan si al sporturilor de iarnã, pe când In unitatea de relief cu litera E este mai putin dezvoltat turismul; In unitatea de relief cu litera D cäile de comunicatie sunt slab reprezentate datoritä reliefului accidentat, pe când in unitatea de relief cu litera E sisternul de cäi de Comunicatii este complex:sosele europene, cãi ferate electrificate. transporturi fluviale, aeriene.
E. Exemplu de rãspuns: turismul este un indicator important de satisfacere a populatiei cu anumite servicii; venituri importante pentru economia tãrii, cresterea ponderii activitãtilor turistice In PIB; cunoasterea potentialuIui turistic al Romániei.

(Varianta 18)

A. 1. B — Podisul Bârladului; G — Grupa Muntilor Fãgäras: 2. 2 — Constanta; 3 — Tãrgoviste.
B. I — Bucegi; 2 — Muntii Banatului; 3 — oceanice.
C. I —d; 2—b; 3—b; 4—c; 5—d.
D. Exemplu de deosebiri: in unitatea de relief cu litera A predominä activitatile miniere si forestiere pe cand in unitatea de relief cu litera E predomina activitãile industriale si
agricole; In unitatea de relief cu litera A este dezvoltata cresterea animalelor datoritã pasunilor intinse pe când In unitatea de relief cu litera E se pune accent pe cultura plantelor datoritã terenurilor agricole cu soluri fertile; in unitatea de relief cu litera A este dezvoltat turismul montan si al sporturilor de iarnä, pe când in unitatea de relief cu litera E este mai putin dezvoltat turismul; In unitatea de relief marcatä, pe hartA, cu litera A cäile de comunicare sunt slab reprezentate datoritä reliefului accidentat, pe când In unitatea de relief cu litera E sistemul de cãi de comunicatii este complex: sosele europene, cai ferate electrificate, transporturi fluviale, aeriene.
E. energia electricA este un indicator important ce se ia in calcul pentru a stabili nivelul de dezvoltare al unei tari; ramurA economicA importanta, constituind o dominantA a economiei moderne; energia electricA este importantA pentru modul de viata al societatii contemporane.

(Varianta 19)

A. 1. 1 — CrisuI Repede; 2 — Bega; 2. 11 — Craiova; 12— Brasov.
B. 1—7; 2 — Sulina; 3-Podisul Getic.
C. I -d; 2-a; 3-d; 4-d; 5-b.
D. Exemplu de deosebiri: In unitatea de relief cu litera E sunt altitudini mai mari (2544 m) pe când In unitatea de relief cu litera C sunt altitudini mai reduse (1374 m); unitatea de relief marcatA, pe hartA, cu litera E are masivitate remarcabilA si fragmentare redusA. pe când unitatea de relief cu litera C are masivitate redusA si fragmentare mare; Exemplu de asemAnAri: atât unitatea de relief cu litera E cat si unitatea de relief cu litera C, s-au format prin cutarea stratelor; ambele unitati de relief sunt alcãtuite predominant din sisturiIe cristaline.
E. Exemplu de raspuns: in alcatuirea geologica a unitalii G existA argile, precipittii abundente si panta accentuatA, conditii ce favonizeaza producerea alunecarilor de teren; defrisarile masive si lucràrile agricole gresit efectuate, determina frecvente alunecari de teren.

(Varianta 20)

A. 1 4 — Bega; 6 — Arges 2. 9— Sibiu; 12— Focsani.
B. 1 — C; 2 —3; 3 — Somesul Mic.
C. I-a; 2-a; 3-c; 4-b; 5-d.
D. Exemplu de asemãnãri: atât in unitatea de relief cu litera D cat si unitatea de relief cu litera G existã relief petrografic pe nisip (dune) si relief fluviatil (terase, lunci); ambele unitãi de relief s-au format prin depunerea sedimentelor intr-un lac; ambele unitati de relief sunt alcätuite din roci sedimentare moi:nisipuri, pietrisuri si loess.
E. Exemplu de raspuns: Cantitatea de precipitaii este mai abundentã In unitatea A (peste 1000 mm/an), pe când in unitatea B sunt mai reduse (400-500 mm/an) datoritã: pozitiei geografice: unitatea B se aflã sub influente climatice de ariditate (est-europene) Ce determinã precipitatii reduse, secete frecvente, iar unitatea A sub influenta circulatiei generale vestice (oceanice) ce determinã precipitatii abundente; altitudinii reliefului:unitatea A are altitudini ce depãsesc 2500 m iar unitatea B altitudini sub
500 m, iar precipitatiile cresc cu cresterea altitudinii; nebulozitãtii: care este mai accentuat In regiunile muntoase (unitatea A). pe cãnd in unitatea B nebulozitatea este redusã datoritä circulatiei locale a aerului.

Varianta 21
(Varianta 22)

A. l.A — Podisul Bãrladului; B — Subcarpatii Moldovei. 2. 7— Botosani; 11 — Cluj-Napoca
B. 1. Baia Mare; 2. C (Grupa Centralä a Carpatilor Orientali); 3. H — Carpatii Meridionali Ia vest de Olt
C. lb; 2b; 3d; 4d; 5c
D. exemplu: Grupa Centralä a Carpailor Orientali se CaraCterizeazã prin fragmentare accentuatã iar Carpatii Meridionali prin masivitate; Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alcãtuita din roci vulcanice, sisturi cristaline si flis, dispuse pe siruri paralele, orientate NV-SE, iar Carpatii Meridionali Ia vest de Olt sunt alcãtuiti din sisturi cristaline cu calcare pe margini; in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este reprezentativ relieful vulcanic iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt reprezentativ este relieful glaciar; altitudinea maximA din Grupa Centralã a Carpatilor Orientali este de 2100 m In Vf. Pietrosul din Masivul Calimani, iar in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt altitudinea maxima este de 2544 m In Vf. Moldoveanu din Masivul Fagaras.
E. De exemplu: schimbarile politice si economice inregistrate in România dupa anul 1990 au determinat mutatii importante in structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate; a crescut ponderea populatiei ocupate In sectorul primar, efect al retrocedárilor terenurilor agricole si a padurilor; s-a redus ponderea popuIatiei ocupata In sectorul secundar; a crescut usor ponderea populatiei ocupate in servicii.

(Varianta 23)

A. 1. A — Cámpia Moldovei (Jijiei); B — Dealurile Silvaniei 2.2 —Trotus; 6—Jiu
B. 1. D (Carpatii Meridionali Ia vest de Olt); 2. F (Delta Dunarii); 3. 9 (Galati)
C. l.c; 2a; 3b; 4b; 5c
D. Dc exemplu: Câmpia de Vest Ia sud de Mures se aflã sub influente climatice submediteraneene si oceanice iar Câmpia Baraganului se aflã sub influente climatice continentale; amplitudinile termice anuale sunt mai mici In Campia de vest Ia sud de Mures fata de Câmpia Baraganului unde amplitudinile termice sunt mai man; In Câmpia de Vest Ia sud de Mures precipitatiile medii sunt In jur de 500-600 mm/an, pe cãnd in Cámpia Baraganului precipitatiile medii anuale sunt intre 400-500 mm/an; in Câmpia de Vest la sud de Mure bat vânturile de vest iar in Câmpia Baraganului bat Crivatul si Austrul; In ambele unitãti de relief temperatura medie anuala este de 10-11 C; In ambele unitãti de relief etajul climatic este de câmpie.
E. De exemplu: lipsa curentilor verticali care nu favonizeazã amestecul apei; prezenta a douã straturi de apä cu temperaturã si salinitate diferita; maree reduse datoritä pozitiei continentale si suprafetei reduse; curenti cu caracter compensator datoritã diferentelor de salinitate Intre apele Mãrii Negre si Märii Mediterane.

(Varianta 24)

A. 1. F — Câmpia Transilvaniei; G — Muntii Poiana Ruscä 2.3 — Prut; 4— Olt;
B. 1. influente climatice scandinavo-baltice; 2. 9; 3. Trotus
C. 1.a; 2c; 3d; 4b; 5d
D. De exemplu: In Podisul Sucevei sunt caracteristice influentele climatice scandinavo-baltice, iar in Podisul Mehedinti influente climatice submediteraneene. Temperatura media anualä din Podisul Sucevei este de 8-9°C iar in Podisul Mehedinti ternperatura medie anualà este de 9-10°C. Ambele unitäi de relief se aflã In etajul climatic de deal-podis.
E. De exemplu: navigatie; comert; exploatarea petrolului de pe platforma continentalã; potentialul heliomarin; pescuit.

(Varianta 25)

A. 1. C — PodisuI Bârladului; E — Muntii Poiana Ruscã; 2. 7— Resita; 10—Alexandria
B. 1. Sibiu; 2 Arges; 3. H (PodisuI Mehedinti)
C. 1.b; 2b; 3d; 4c; 5a
D. De exemplu: in Grupa Bucegi altitudinile maxime depãsesc 2000 m (2505 m — Vf. Otnu. Muntii Bucegi). fata de altitudinea maxima de 1374 rn — Vf Pades din Muntii Poiana Ruscã; Grupa Bucegi este alcãtuita din conglomerate, sisturi cristaline si calcare, iar Muntii Poiana Ruscã sunt alcätuiti din sisturi cristaline cu intruziuni de calcare; Grupa Bucegi este alcãtuitã din trei culmi diferite din punct de vedere al alcatuirii petrografice, pe cand Muntii Poiana Ruscä reprezinta un masiv muntos izolat, inconjurat de zone depresionare mai joase.
E. De exemplu: altitudinea Muntilor Carpati determina etajarea climatica; depresiunile intramontane si culoarele de vale largi determinä modificãri ale directiei de deplasare a aerului, stagnarea maselor de aer rece si inversiuni de ternperaturã; prin dispunerea cvasicircularã, Muntii Carpati reprezintã o barierã climaticã care släbeste spre est actiunea mase lor de aer vestice, modificã directia celor estice si nordice. Ie opreste pe cele sudice.

(Varianta 26)

A. 1. C — Podisul Bãrladului; E — Muntii Poiana Ruscã 2.1 —Siret;3—lalomita
B. I. Tulcea; 2.Crisul Repede; 3 A (Muntii Bucegi)
C. 1.d; 2d; 3b; 4a; 5c
D. De exemplu: media anualã a temperaturii aerului este de 10°-11°C In ambele unitãi de relief; atát Cârnpia Olteniei cat si Podisul Dobrogei de Sud au un climat de cimpie;
o deosebire cu litera F si cu litera G De exemplu: In Câmpia Olteniei se resimt influente climatice submediteraneene, iar in Podisul Dobrogei de Sud Se resimt influente clirnatice de ariditate (est-europene) si pontice In est.
E. De exemplu: reteaua feroviarä are o dispunere radiarã fiind influentata de pozitia capitalei reteaua feroviarã are o dispunere convergenta impusã de configuratia reliefului carpatic.

(Varianta 27)

A. 1. A — Cámpia Transilvaniei; F — Subcarpatii Moldovei 2. 8 — Cluj-Napoca; 9 — Craiova
B. I. Ploiesti; 2Mures; 3.G (Campia Moldovei)
C. 1.a; 2a; 3b; 4a; 5b
D. De exemplu: In Munti Apuseni altitudinile maxime abia depasesc 800 m (1849 m In Vf. Bihor/Cucurbãta din Masivul Bihor), fatá de altitudinea maxima de peste 2000 m din Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali (2303 m In Vf. Pietrosu din Masivul Rodnei); Muntii Apuseni sunt alcãtuiti dintr-un mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, roci eruptive dispuse neuniform), iar Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali este alcätuita din roci vulcanice sisturi cristaline si flis dispuse in trei siruri paralele orientate NV-SE. In Muntii Apuseni este reprezentativ relieful carstic iar in Grupa Nordicã a Carpatilor Onentali reprezentativ este relieful vulcanic si glaciar. b) o asemãnare cu litera D si cu litera H exemplu: Atât Muntii Apuseni cat si Grupa Nordicã a CarpatiIor Orientali s-au format prin incretirea scoartei in timpul orogenezei alpine si prin eruptii vulcanice. Ambele umitãti de relief sunt fragmentate de vai si depresiuni.
E. De exemplu: scãderea ratei natalitatii; scáderea accentuatã a sporului natural (Cu valori negative din anul 1992); sporul migratoriu negativ.

Varianta 28
(Varianta 29)

A. I. B-Câmpia de Vest; D-Subcarpatii Moldovei; 2. 1-Somes; 3-Moldova.
B. 1. Maramures 2. Mures 3. Botosani.
C. 1. b; 2. d; 3. a; 4. b; 5. a.
D. 3 deosebiri : Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei s-au format prin procese de cutare si Inãltare scoarei terestre si prin vulcanism iar Podisul Bärladului prin sedimentare; altitudini diferite (peste 2000 m In Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei si putin peste 500m In Podisul Bãrladului); alcatuire litologica — Varianta ietate petrograficä in Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (roci vulcanice, sisturi cristaline, flis), roci sedimentare In Podisul Bârladului; prezenta reliefului glaciar si vulcanic Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, relief structural (cueste) In Podisul Bârladului.
E. 2 premise naturale: reliefull plan, orizontal, favorabil desfasurärii lucrärilor agricole; existenta resurselor de sol cu grad ridicat de fertilitate; conditii climatice optime dezvoltárii culturilor agricole.

(Varianta 30)

A. C - Cãmpia Moldovei (a Jijiei) E- Delta Dunãrii; 2. 7-Pitesti; 9-Constanta.
B. I. Piatra-Neamt; 2. Ialomita; 3. Muntii Banatului.
C. I. a; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b.
D. 3 deosebiri climatice - temperatura medie anualä depaseste 11°C in Delta Dunärii si cuprinsã intre 6-10°C in Muntii Banatului; precipitaiile medii anuale nu depasesc 400 mm/an in Delta Dunãrii si depäesc 1000-1200 mm/an in Muntii Banatului; vänturile dominante sunt brizele marine si crivätul in Delta Dunàrii si austrul in Muntii Banatului; influentele climatice predominante sunt cele de ariditate In Delta Dunãrii si mediteraneene Muntii Banatului; Delta Dunärii se incadreazã etajului climatic de lunca si delta si de litoral, iar Munii Banatului celui de munte.
E. Douã cauze: Varianta ietatea treptelor si formelor de relief; Varianta ietatea conditiilor climatice; vegetatia ca factor al pedogenezei.

(Varianta 31)

A. D-Podisul Dobrogei de Sud; G-Subcarpatii Curburii; 2. 2-Brasov; 5-Satu-Mare.
B. 1. Bistrita; 2. Scandinavo-baltice; 3. C.
C. 1.b; 2.d; 3.d; 4.c; 5.a.
D. Asemänãri: modul de formare in orogeneza alpina; Deosebiri:- alcãtuire litologicã diferitã (diversitate petrografica in Carpatii Moldo-Transilvani — roci vulcanice, sisturi cristaline, flis si predominana rocilor dure In Muntii Fagaras — sisturi cristaline, granite); relief glaciar In Muntii Fagãras si relief vulcanic in Carpatii Moldo-Transilvani; grad de fragmentare diferit (prezenta depresiunilor si vãilor in Carpatii MoldoTransilvani si lipsa acestora in Muntii Fagaras).
E. 2 argumente: scurteazä distanta Dunãre — Marea Neagra (aproximativ 400 km); faciliteazã Iegatura fluvialã cu centrul si nordul Europei (sistemul navigabil Main-Rhin); resursã de apã In Podisul Dobrogei de Sud (apá industrialã, irigatii).

(Varianta 32)

A. A-Subcarpatii Curburii; H-Podisul Barladului; 2. 8-Tãrnava Mare; 10-Somesul Mare.
B. 1. F; 2. 5; 3. Bistrita.
C. 1.b; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c.
D. 3 deosebiri: alcãtuire petrografica diferitã (,,mozaic petrgrafic” in Muntii Apuseni — sisturi cristaline, roci vulcanice, calcar, roci sedimentare si predorninanta rocilor dure In Muntii Parâng — sisturi cristaline, calcare); altitudini maxime si medii diferite; fragmentare mare in Muntii Apuseni si masivitate in Muntii Parâng, prezenta reliefului vulcanic in Muntii Apuseni si a celui glaciar in Muntii Paráng; Muntii Apuseni s-au format si prin eruptii vulcanice.
E. 2 cauze: exodul rural in perioada comunistá; declararea localitatilor rurale ca centre urbane; subordonarea administrativa a unor localitãti rurale situate in vecinãtatea centrelor urbane.

(Varianta 33)

A. 1. C-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Tárnavelor;2. 9-Timis; 11-Arges.
B. 1. mediteraneene: 2. Crisul AIb: 3. Vâlcea.
C. 1. d; 2. a; 3. b; 4. d; 5. a.
D. 3 desebiri climatice: temperatura medie anualã cuprinsä intre 8-10°C in Podisul SomesuIui si cuprinsà Intre 10-11°C in Cãmpia Baraganului; precipitatiile medii anuale cuprinse intre 500-700 mm/an in Podisul Somesului si intre 400-500 mm/an In Câmpia Baraganului; vânturile dominante sunt vãnturile de vest in Podisul Somesului si crivãtul in Câmpia Baraganului; influentele climatice predominante sunt cele oceanice In Podisul Somesului si de ariditate Câmpia Baraganului; Podisul Somesului se incadreaza etajului climatic de dealuri, iar Cimpia Baraganului celui de cãmpie.
E. 2 argumente: suprafata ocupata de terenurile arabile cu soluri cu fertilitate ridicatã si moderatã (Circa 40%); sunt pretabile tuturor grupelor de plante de culturã specifice zonei temperate; productia agricolã constituie baza hranei populatiei si a cresterii animalelor.

(Varianta 34)

A. l.A-Muntii Apuseni. B-Podisul Dobrogei; 2. 8 Dãmbovita, 11 Siretul.
B. 1. F, 2. Suceava, 3. H.
C. 1.b; 2.b; 3.a; 4.c; 5.a.
D. Asemãnãri: ambele unitãi de relief fac parte din etajul climatic montan; in unitile C si E sunt temperaturi medii anuale cuprinse intre 6°C si — 2°C; in cele douã unitãti de relief se inregistreaza precipitaii medii cuprinse Intre 800 si 1200 mm; Vánturile de vest si brizele montane bat atât in unitatea C cat si in E. Deosebiri: in unitatea C sunt influente baltice, iar in E submediteraneene.
E. Unitatea de relief cu litera F este o cãmpie in formare pt ca: altitudinea medie este de 0,5 m, iar cea maxima de 12.4 m pe grindul Letea, aceste valori altimetrice corespunzänd unei cãmpii joase; relieful pozitiv ocupa pondere redusã (uscat predeltaic. grinduri. ostroave), iar cel negativ are o pondere mai mare (depresiuni in care sunt lacuri, brate, gãrle, mlastini); procesul de aluvionare si inaltare continua si in prezent, Dunãrea aducând o cantitate mare de aluviuni.

(Varianta 35)

A. I. E-Grupa Muntilor Retezat-Godeanu; F-Delta Dunãrii; 2. 2-Galati; 3-Sibiu.
B. I. A; 2. Mures 3. Crivatul.
C. l.b; 2.d; 3.a; 4.c; 5.b.
D. Deosebiri: Clima In unitatea C este temperat-continentalã cu intluente baltice, iar in unitatea H este tot
temperat-continentala dar cu influente mediteraneene. In unitatea C este prezent vãntul de vest iar In unitatea H este intálnit austrul. Temperatura medie anuala In unitatea C este cuprinsa intre — 2 si 6°C, iar In unitatea H temperatura medie anualã este cuprinsã Intre 0 si 8°C.
E. Fragmentarea accentuatã de natur tectonica si adâncirea râurilor, pasurilor, trecatorilor, depresiunilor. culoarelor de vale. Alcãtuirea petrografica diferitã. Modul diferit de formare. Alternanta climatelor glaciare - periglaciare si inerglaciare

(Varianta 36)

A. 1. A — Subcarpatii Getici; G-Carpatii Curburii 2. 4 Mures 5 — lalomita.
B. 1 — Prut; 2 — Crisul Repede; 3-B
C. I. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b.
D. Exemplu de deosehiri: temperaturi medii anuale de 10-11°C in unitatea F mai ridicate decât In unitatea H, unde avem 0-6°C; precipitatiile sunt de 400-500 mm/an in unitatea F, mai scãzute decãt In unitatea H, unde avem 1000-1200 mm/an; etaj climatic de cãmpie in unitatea F, etaj climatic montan in unitatea H; influente climatice de tranzitie In unitatea F. iar in unitatea H, oceanice.
E. — altitudinea reliefului, care in Grupa Retezat depaseste 2500 rn si determinã o densitate sub 25loc/km2; conditiile climatice nefavorabile, temperaturi scazute, vãnturi puternice, precipitatii bogate.

(Varianta 37)

A. 1. A — Podisul Somesan; I — Carpatii Curburii; 2. 10—Sibiu; 12—Alba-lulia.
B. 1—1; 2—D; 3—9.
C. l.c; 2.d; 3.b; 4.b; 5.c.
D. Exemplu de deosebiri: Podisul Getic are altitudini mai mari decât Podisul Dobrogei; PodiuI Getic s-a format In orogeneza alpina, in timp ce Podisul Dobrogei este mult mai vechi format In orogeneza caledoniana partea centralä si in cea hercinicã, partea nordicã. asemãnare corectã: Ambele unitãt de relief sunt alcãtuite si din roci sedimentare.
E. — pentru navigatie, asigurând astfel transportul materiilor prime cat mai ieftin; pentru obtinerea de energie electricã, prin construirea celor douã hidrocentrale de Ia Portile de Fier.

(Varianta 38)

A. I. B-Subcarpatii Moldovei; D-Podisul Tarnavelor 2.7—Baia Mare;8—Brãila.
B. 1—6; 2—F; 3—D.
C. 1.b; 2d; 3.c; 4.a; 5.b.
D. Exemplu de deosebiri: Grupa Fagäras are altitudini mai mari decãt Muntii Banatului; Grupa Fagaras prezinta relief glaciar care Iipseste din Muntiii Banatului.
Exemplu de asemãnare: Ambele unitati de relief s-au format prin cutarea si Inãltarea scoartei terestre, In orogeneza alpinä.
E. — Varianta ietatea reliefului determinä repartitia diferita a populatiei pe teritoriul tarii; conditiile climatice diferite din tarã; prezenta resurselor de subsol.

(Varianta 39)

A. 1. A — Podisul Somesean; G — Muntii Banatului; 2.11 —Botosani; 12—Giurgiu.
B. 1 — 2; 2 — Cosava sau vânturile de vest; 3 — oceanice (se accepta si scandinavo-baltice).
C. 1. a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.
D. Deosebiri: Campia Românã are un relief neted, de câmpie, iar Câmpia Moldovei are un relief de dealuri si podisuri joase. Câmpia Românã este alcatuita geologic din pietrisuri, nisipuri si loess iar Câmpia Moldovei prezintä argue. Asernänãri:Cele douä unitãti de relief s-au format prin sedimentare.
E. — sunt alcatuiti din roci dure (sisturi cristaline), rezistente Ia eroziune; prezinta cele mai mari altitudini din Carpatii Romãnesti, avánd mai multe vârfuri care depasesc 2500 m; fragmentare redusä.

(Varianta 40)

A. 1. C — Cãmpia Moldovei; G — Podisul Tárnavelor;2. 8 — Resita; 11 — Brasov.
B. 1 — Tulcea; 2 — G; 3. Slobozia.
C. 1. d; 2. d; 3. b; 4. d; 5. d.
D. — in Cãmpia Moldovei temperaturile medii anuale sunt de 8-10°C iar in Muntii Poiana Ruscä, temperaturile medii anuale sunt cuprinse Intre 0 si 6°C; in Câmpia Moldovei precipitatile medii anuale sunt de 500 mm/an iar in Muntii Poiana Ruscã sunt de 1000-1200 mm/an. in Cãnipia Moldovei sunt influente climatice continentale, iar in Muntii Poiana Ruscã sunt influente climatice oceanice.
E. contactul câmpiei cu unitàtile de deal si podis care ofera un climat de adãpost au contribuit Ia dezvoltarea unor centre urbane mari (Craiova. Pitesti, Târgoviste, Ploiesti etc.) determinând densitãti mari ale populatie; densitatea redust a retelei hidrografice si apele subterane Ia adãncimi mari din Câmpia Romanä a deterrninat o concentrare mai mare a asezarilor in apropierea râurilor sau pe terasele acestora si densitati mai reduse interfluvii.

(Varianta 41)

A. 1. A —Subcarpatii Moldovei; H — Podisul Getic; 2. 7— Focsani: 10 — Cluj Napoca.
B. 1 — Tulcea; 2 — F; 3. Timisoara.
C. 1.b; 2.d; 3.b; 4.b; 5.d.
D. Deosebiri: Subcarpatii Moldovei apartin etajului climatic de dealuri Inalte iar Campia Baraganului apartine etajului climatic de campie; In Subcarpatii Moldovei temperaturile medii anuale sunt de 6-8°C, iar in Câmpia Baraganului sunt de 11°C. Asemanare: in cele douã unitãti de relief se manifestä influente climatice continentale (de ariditate).
E. relief accidentat; conditii climatice nefavorabile (temperaturi scãzute, fenomene de inghet manifestate circa o jumãtate din an etc.); soluri cu fertilitate redusä (spodosoluri).

(Varianta 42)

A. 1. E —Carpatii Maramuresului si Bucovinei; F — Muntii Poiana RuscA; 2.9—Zalau; 12—Tulcea.
B. I —Resita; 2 —G: 3. Iasi.
C. I.b; 2.b; 3.a; 4.a; 5.d.
D. In Cãmpia Baraganului temperaturile medii anuale sunt de 11°C iar in Podiul Târnavelor, temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8 si 10°C; In Cámpia Bäraganului precipitatiile medii anuale sunt de 400 mm/an iar in Podisul Târnavelor sunt de 600-800 mm/an. In Cámpia Bãraganului sunt influente climatice continentale iar In Podisul Tãmavelor sunt influenle climatice oceanice.
E. poziia geografica — in zona traversare a Carpatilor dintr-o parte In alta; dezvoltarea orasului in zona de legatura a drumurilor comerciale transcarpatice care au legat
Tara Româneascä de Transilvania.

(Varianta 43)

A. 1. C — Podisul Târnavelor; F - Subcarpatii Getici 2. 2 — CIuj Napoca; 5 — Ploiesti.
B. 1 — H; 2 — submediteraneene; 3. D.
C. 1. b; 2. a; 3. c; 4. c; 5. c.
D. In Câmpia de Vest Ia nord de Mure precipitatiile medii anuale sunt de 500 —700 mm/an iar In Masivul Dobrogei de Nord sunt de 400-500 mm/an. In Câmpia de Vest sunt influente climatice oceanice iar in Masivul Dobrogei de Nord sunt influente climatice continentale. In Câmpia de Vest se manifestà vánturile de vest iar in Masivul Dobrogei de Nord, crivãtul.
E. Varianta ietatea tipurilor de roci: vulcanice, sisturi cristaline si roci sedimentare cutate, fapt ce a determinat dezvoltarea unor tipuri de relief specific pentru fiecare categorie de roci; formarea Carpatilor Orientali prin vulcanism (relief vulcanic) si cutarea scoartei terestre (relief pe structurã cutatä); Ia peste 2000 m au fost afectati de glaciatiunea cuaternarã rezuhând relieful glaciar.

(Varianta 44)

A. 1. G— Subcarpatii Getici; E — Subcarpatii Moldovei; 2. 7 — Bârlad; 8 — Mures.
B. 1 — C; 2 — Resita; 3. oceanice.
C. 1. a; 2. c; 3. d; 4. b; 5. b.
D. Deosebiri: Carpatii Moldo-Transilvani (D) prezinta relief vulcanic care lipseste in Muntii Poiana Ruscã (D). Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Moldo-Transilvani (2100rn Vf. Pietrosu din M-tii Cälimani) decãt In Muntii Poiana Ruscã (1374 m Vf. Pades), Asemãnäri: Cele douã unitäti de relief s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre.
E. Dunãrea este cea mai importantã cale de navigatie din Europa. care Ieagã Marea Neagrã de Marea Nordului prin canalul Maine-Rhin. Prezinta un important potentiaI hidroenergetic.

(Varianta 45)

A. 1. E — Subcarpatii Moldovei; G — Subcarpaii Getici; 2. 5-Focsani; 6.-Ploiesti
B. I —D; 2—Resita; 3. H.
C. 1.a; 2.c; 3.b; 4.c; 5.b.
D. Muntii Poiana Ruscã (B) apartin etajului climatic montan jar Câmpia Moldovei (F) apartine etajului climatic de dealuri si podisuri joase. In Muntii Poiana Ruscã precipitatiile medii anuale sunt de 1000— 1200 mm/an iar in Cámpia Moldovei sunt de 500 mm/an. In Muntii Poiana Ruscã sunt influente climatice oceanice iar in Câmpia Moldovei sunt influente climatice continentale.
E. Relieful care determinã o concentrare mai mare a populatiei in zonele depresionare, Ia contactul treptelor de relief (munte-deal, dealuri-cãmpie) si in zonele joase pe terasele ráurilor sau In imediata apropiere a acestora. Conditiile climatice oferite de zonele joase unde temperaturile sunt mai ridicate. Terenurile cu soluri fertile valorificate agricol, in zonele depresionare, cãmpii si luncile râurilor au determinat concentrarea populatiei pe anumite areale.

(Varianta 46)

A. I. A — Podisul Bárladului: F — Delta Dunsrii; 2. 8—Resita; 10—Bucuresti.
B. 1—6; 2— Chilia; 3. E.
C. 1. b; 2. c; 3. a: 4. d: 5.a.
D. Asemãnãri: Cele douã unitäti de relief s-au format prin cutare. In general, prezinta altitudini cuprinse Intre 600 si 1000 rn. Deosebiri: Muntii Poiana Ruscã (C) sunt alcãtuiti din sisturi cristaline si calcare iar Subcarpatii Curburii (G) din gresii. marne, argile si sare.
E. Cele douã unitãti de relief prezinta soluri din clasa molisoluri, cu fertilitate foarte mare. Temperaturile sunt optime In cele douã unitãti de relief, asigurand dezvoltarea si coacerea cerealelor.

(Varianta 47)

A. 1. 4— Bega; 5 — Buzau; 2. 10—lasi 11 —TârguMures.
B. 1 — F; 2 — Dambovita; 3. Vrancea.
C. 1. a; 2. C; 3. a; 4. a; 5. b.
D. In Carptii Meridionali Ia vest de Olt (A — Grupa Parang si Grupa Retezat-Godeanu) este mai bine reprezentat relieful glaciar decãt in Carpatii Moldo-Transilvani (F). Carpatii Moldo-Transilvani prezintã relief vulcanic, care lipseste in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt. Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Meridionali Ia vest de Olt (2519 Vf. Parângul Mare) fatã de Carpatii Moldo-Transilvani (2100 m Vf. Pietrosu).
E. maree mici; cantitatea mare de aluviuni transportatã de Dunãre si depunerea in interiorul Deltei sau in mare; panta redusä a fluviului si a platformei continentale care favorizeaza depunerea aluviunilor.

(Varianta 48)

A. 1. F — Subcarpatii Moldovei; D — Podisul Sucevei; 2. 4— Prut; 6— CrisuI Alb.
B. 1 — Chilia; 2— Buzau; 3. Maramures.
C. l.a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. d.
D. Asemãnani: Carpaii Curburii (E) si Muntii Apuseni (H) s-au format in orogeneza alpina prin cutarea scoartei terestre. In cele doua unitãti de relief sunt prezente rocile sedimentare cutate (flis). Deosebiri: Altitudinile sunt mai mari in Carpatii Curburii (1954 m in Vf. Ciuca) decât in Muntii Apuseni (1849 m in Vf. Bihor).
E. Muntii Apuseni prezinta o mare diversitate petrografica: sistuni cristaline. calcare, roci vulcanice si flis. Prezintã relief carstic, relief vulcanic etc.

(Varianta 49)

A. 1. B-Dealurile silvaniei, H-Subcarpatii Curburii; 2. 5-Jijia; 3. 9-Pitesti
B. 1. submediteraneeana; 2. Braila; 3. Hunedoara
C. 1. b. 2. b, 3. b; 4a, 5d.
D. se aseamãnã prin modul de formare, ambele grupe muntoase sunt rezultatul orogenezei alpine.Se deosebesc prin altitudini. Carpatii Maramuresului si Bucovinei sunt mai josi decat grupa muntilor Paráng 2303-2518 m. Structura petrografica si relieful celor douã grupe este diferit paralelism petrografic in Carpatii Maramuresului, roci vulcanice, sisturi cristaline, roci sedimentare In Parãng doar sisturi cristaline cu intruziuni de granite
E. 1. scãderea cantitätii de precipitatii de Ia Vest Ia Est Ia nivelul tarii noaste. 2. influentele de ariditate

Varianta 50

(Varianta 51)

A. 1. G- Pod. Someselor; 2. 1-Bistria, 5-Crisul negru; 3. 12-Alexandria
B. 1. Buzau; 2. Suceava; 3. 2
C. I. d. 2. c, 3. c; 4. a; 5. c.
D. Se deosebesc prin altitudini Carpatii Maramuresului si Bucovinei sunt mai inalti decát grupa muntilor Apuseni 2303-1848 m. Structura petrograficã si relieful celor douä grupe este diferit paralelism petrografic in Carpatii Maramureului, roci vulcanice, sisturi cristaline, roci sedimentare in grupa muntilor Apuseni mozaic petografic. Relief glaciar In Carpatii Maramuresului si Bucovinei si carstic in grupa muntilor Apuseni
E. I. administrative — resedintã de judet;2. industrialã - industria aluminei; 3. nod de comunicatie — port, aeroport. E87;4. turistic — fereastrã a Deltei

(Varianta 52)

A. I.H - Podisul Dobrogei de sud; C-Cãmpia de Vest; 2. 9-Bratul Sf Gheorghe; 11-Timis
B. 1. C; 2. E; 3. H
C. 1. b, 2. c, 3. c,4. d, 5. d.
D. ???
E. format in orogeneze diferite — baikalianã, hercinicä, alpina; diversitate geologica — de Ia sisturi verzi, granite Ia calcare si loess; diversitate morfologica — de Ia cea mai veche peneplena Ia inselberguri, formatiuni carstice si procese geomorfologice actuale.

(Varianta 53)

A. 1. A-PodisuI Tâmavelor, E-Podisul Mehedinti; 2. 3-Cluj-Napoca; 5-Hunedoara
B. 1. Tg. Mures; 2. Dunãrii; 3. D
C. 1. c; 2. b; 3. c; 4. d; 5. d.
D. ???
E. altitudinile mari; limita pãdurii 1800 m; caracteristicile climatului alpin; intrventia antropica.

(Varianta 54)

A. I. B-Bârgau; H-Podisul Getic; 2. 7-Bistita; 12-Mures.
B. 1. Brasov; 2. Crisul Alb; 3. B
C. 1. c; 2. d; 3. d; 4. c; 5. b.
D. ???
E. pozitia geografica in cadrul Europei centrale; pozitia geografica In cadrul Europei; caracteristicile reliefului Europei si Romániei.

(Varianta 55)

A. 1. A — Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuredului di ai Bucovinei); D — Subcarpatii Curburii: 2.7—Olt;9—Mures.
B. 1. alpina; 2. est-continentale, 3. Sibiu.
C. 1—a;2—b;3—b;4—b;5—d.
D. Grupa Fagaras prezinta masivitate, in timp ce Grupa Centralã a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo — Transilvani) este fragmentata. Altitudinea maxima in Grupa Fãgaras este de 2544 m (vf. Moldoveanu, Muntii Fagaras), iar in Grupa Centralã a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) altitudinea maxima este de 2100 m (vf. Pietrosul Cãlimani. Muntii Cälimani). Grupa Fagaras prezinta relief glaciar, iar Grupa Centralã a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) contine relief vulcanic.O asemanare: Atát Grupa Fagara cat si Grupa Centralä a Carpalilor Orientali (Carpatii Moldo-Transilvani) s-au format in decursul orogenezei alpine, prin incretirea scoartei terestre.
E. numeroase monumente istorice si de artä (fortificatii medievale, biserici, case vechi, muzee); cea mai importantä statiune montana si de sporturi de iamã din tara (Poiana Brasov).

(Varianta 56)

A. I.A — Podisul Getic; F — Podisul Bârladului; 2. 2 — Bucuresti; 4 — Constanta.
B. 1. carstic; 2. cutarea scoartei terestre; 3. Timiosara.
C. I —d;2—b;3—a;4—b;5—c.
D. — Podisul Mehedinti prezinta relief carstic, iar Subcarpatii Curburii cuprind relief structural. Altitudinea maxima In Subcarpatii Curburii este de 998 m (Magura Odobesti), iar in PodisuI Mehedinti altitudinea este de circa 600 m. O asemänare: Atât Subcarpatii Curburii cat si Podisul Mehedinti s-au format In decursul orogenezei alpine, prin cutarea scoartei terestre.
E. Relieful României este Varianta iat pentru cä existã cele patru forme majore de relief — munti, dealuri, podisuri, câmpii - si numeroase tipuri de relief derivat:eolian (dune),glaciar (circuri,vai), fluviatil (lunci, terase s.a.), marin (faleza, plaja s.a.), lacustru, nival (nise), relief pe structuri monoclinale (cueste), cutate (butoniere, pe calcare (pesteri), pe loessuri si depozite loessoide (crovuri, gãvane s.a.) etc.

(Varianta 57)

A. 1. D — Podisul Tàrnavelor; F — Podisul Getic; 2. 7 — Mures 9 — Jiu.
B. 1. Bucuresti; 2. Timisoara; 3. B.
C. I — a; 2 — b; 3 — c; 4 — c; 5 — d.
D. In cadrul Campiei de Vest Se inregistreazá precipitatii medii anuale de circa 680 mm/an, In timp ce in Câmpia Românã se inregistreaza precipitatii medii anuale de circa 500 mm/an, in partea centralã si de numai 400 mm/an, in partea esticã a sa. In cadrul Cãmpiei de Vest se resimt influentele oceanice, in timp ce in Câmpia Romana se
resimt influentele continentale (de ariditate). O asemanare: Atãt Cämpia de Vest cat si Câmpia Românã se incadreazã in climatul de câmpie.
E. Diversitatea lacurilor dupã geneza este determinatã de tipurile de relief, altitudine si agent modelator.

(Varianta 58)

A. 1. D— Subcarpatii Moldovei; H — Podisul Somesan; 2. 9 — Olt; 11 — Prut.
B. 1— Suceava; 2 —G; 3-F
C. 1. b; 2. a; 3. d; 4. c; 5. d.
D. Exemplu de deosebiri: Etaj climatic de dealuri inalte in unitatea D, iar in unitatea A avem un etaj climatic de podis (de dealuri joase); Temperatura medie anualã este de 6-8C in unitatea D, fiind mai scãzutã decãt in unitatea A unde temperatura medie anualä este de 8-10 C; Precipitatiile in unitatea A sunt de 500 mm/an, mai scázute decát in unitatea D, unde avem 600-800 mm/an. Exemplu de asemãnare: Ambele unitãti se aflã sub influentä continental excesivã sau de ariditate, in ambele unitäti de relief bate crivãtul.
E. I. intinderea pe latitudine, partea nordicã fiind mai aproape de polul nord are temperaturi cu 2-3°C mai scãzute decãt partea sudicä a tãrii; 2. influentelor climatice, care in vest sunt oceanice ce determinä precipitatii mai bogate decãt in est unde avem influente de ariditate,

(Varianta 59)

A. 1. E — Cãmpia Baraganului: H — Grupa Fagaras: 2. 1-Slatina; 5-Deva
B. 1— H; 2— D; 3 — Bistrita.
C. 1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. b.
D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C In unitatea C mai scãzute decát in unitatea F, unde avem 9-10C: precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea C, mai ridicate decãt in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte in unitatea C, etaj climatic de cãmpie In unitatea F; influente climatice submediteraneene in unitatea C. iar in unitatea F de ariditate.
E. — Varianta ietatea conditiilor de habitat exprimatã in Varianta ietatea reliefului, climei, vegetatiei, solului si resurselor naturale.

(Varianta 60)

A. I. B — Podisul Mehedini; C — Podisul Tárnavelor: 2. 2 — Craiova; 5 — Cluj Napoca.
B. 1 — Podisul Mehedinti; 2 — Târgoviste: 3 — A.
C. 1. d: 2. c; 3. c; 4. d; 5. d
D. Exemplu de deosebiri: temperaturi medii anuale de 6-8C in unitatea D mai scãzute decât in unitatea F, unde avem 9-10C; precipitatiile sunt de 600-800 mm/an in unitatea D, mai ridicate decát in unitatea F, unde avem 400-500 mm/an; etaj climatic de dealuri inalte In unitatea D, etaj climatic de câmpie in unitatea F. Exemplu de asernãnare: In ambele unitãti de relief se resimt intluente continentale (de ariditate).
E. prezenta terenurilor degradate este determinatã de: alunecári de teren, despäduriri irationale, torentialitate. eroziunea solului, grad ridicat de antropizare.

(Varianta 61)

A. 1. A — Subcarpatii Moldovei; H — Podisul Getic; 2. 7— Focsani; 10— Cluj-Napoca.
B. 1. Tulcea; 2. F: 3. D.
C. I —b;2—d;3—b;4—b;5—a.
D. In cadrul Subcarpatii Moldovei temperatura medie anualâ este de 6-8°C spre deosebire de Cãmpia Barãganului unde aceasta are valori de peste 10°C. Subcarpaii Moldovei se incadreaza in etajul climatic de dealuri Inalte spre deosebire de Câmpia Baraganului care se Incadreazã In climatul de câmpie.Asemãnare: Ambele unitãti de relief au influente climatice continentale (sau de ariditate).
E. Factorii care determinã fertilitatea scãzutã a solurilor din Muntil Carpati sunt: tipurile de roci; altitudinea mare; clima (datoritã cantitätii man de precipitatii).

(Varianta 62)

A. 1. F - Muntii Poiana Rusca; G-Podisul Getic; 2. 8— Satu Mare; 12 — Tulcea.
B. 1. Oradea; 2. Jiu; 3. Teleorman.
C. 1 —d:2—d;3—b;4—b;5—a.
D. In cadrul Grupei Nordice a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) temperatura medie anualä este de 6-0°C (In Muntii Rodnei chiar —2°C) spre deosebire de Podisul Târnavelor unde aceasta are valori de 8-10°C. Podisul Târnavelor se IncadreazA in etajul climatic de dealuri joase spre deosebire de Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) Care se incadreazã In etajul climatic montan (sau alpin in Muntii Rodnei). Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) se aflä sub influenta maselor de aer baltice predominant spre deosebire de Podisul Tâmavelor in care sunt prezente masele de aer oceanice.
E. — Se aflã in apropierea resurselor de minereu de fier exploatate din Muntii Banatului si Muntii Poiana Ruscã. Se aflã In apropierea Dunãrii, care reprezintã o cale de transport a materiilor prime din import. Resita se aflã In apropierea rezervelor de huilã din Muntii Banatului, utilizate pentru obtinerea cocsului.

(Varianta 63)

A. 1. B - Podisul Tarnavelor; E-Podisul Sucevei 2. 8— Alexandria; 10— Suceava.
B. 1. Bihor; 2. Siret; 3. Vrancea.
C. 1—c; 2—b; 3—a; 4—c; 5—b.
D. — In cadrul SubcarpatiIor Moldovei temperatura medie anualã este de 6-8°C spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord unde aceasta are valori de peste 8-10°C. Subcarpatii Moldovei se Incadreazã in etajul climatic de dealuri inalte spre deosebire de Masivul Dobrogei de Nord care se Incadreazã in climatul de dealuri joase.O asemãnare: Ambele unitãti de relief au influente climatice continentale (sau de ariditate).
E. Temperatura ridicatä a aerului; Cantitatea de precipitatii redusa.

(Varianta 64)

A. 1. C-Delta Dunarii; E-Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali; 2. 3-Piatra Neaml; 6-Târgu Jiu.
B. 1. Buzãu; 2. Oradea; 3. A.
C. 1.c;2.b;3.c;4.a;5.a.
D. Deosebiri: in Podiul Getic (B) altitudinea medie este mai ridicata decãt In Cãmpia Baräganului (G); Podisul Getic este un piemont cu structurã monoclinalã iar Câmpia Bäraganului este o câmpie tabularä (structurä orizontalã), acoperitã cu un strat gros de loess. Asemänare: cele douã unitati de relief s-au format prin acumularea de sedimente si sunt ca pozitie geografica unitãti extracarpatice.
E. Judetul Prahova este unul dintre judetele tarii, cu cea mai mare valoare a densitätii medii deoarece: In judeul Prahova relieful este In mare parte un relief de deal sau cârnpie, favorabil locuirii, In comparatie cu judetul Caras Severin in care relieful este predominant muntos si fragmentat; judetul Prahova este puternic urbanizat in comparatie cu judetul Caras Severin iar activitatile industriale sunt bine dezvoltate.

(Varianta 65)

A. 1. B-Podisul Getic; H-Cãmpia Moldovei; 2. 8-Buzãu, 8-Crisul Alb.
B. I Cluj-Napoca, 2. D, 3. Bistrita.
C. 1.d;2.b;3.d;4.c;5.a.
D. Deosebiri: Diferentele de climã sunt determinate de pozitia geografica diferitá a celor douã unitãti de relief In cadru tArii. Astfel: dacä In Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali sunt caracteristice influente climatice oceanice si scandinavo baltice, In Podisul Dobrogei de Sud sunt Caracteristice influente pontice si de ariditate; dacã in Grupa Nordicä a Carpatilor Orientali temperaturile medii anuale au valori cuprinse aproximativ intre 4 si 8°C, in Podisul Dobrogei de Sud valoarea medie a temperaturii anuale este de 10— 11°C; dacä In Grupa Nordicã a Carpatilor Orientali precipitatiile medii anuale au valori mai mari de 800 mmm/an, in Podisul Dobrogei de Sud valorile sunt de regula mai mici de 500 mm/an;
E. România se confruntã cu probleme sociale si economice multiple ceea ce a determinat accentuarea tendintei de imbätrânire a populatiei In ultimul deceniu. Determinante au fost scãderea natalitätii si implicit a sporului natural: emigrarea tinerilor pentru o muncã mai bine remuneratã, in strãinätate.

(Varianta 66)

A. 1. A-Podisul Sucevei; G-Muntii Banatului; 2. 9-Jiu; 11-Bârlad.
B. 1.Bistrita;2.Jijia;3.Salaj.
C. l.d;2.c;3.d;4.b;5.d
D. Deosebiri: sunt determinate de modul de formare, alcãtuirea petrografica, intensitatea agentilor care au determinat modelarea celor douã regiuni montane respectiv Carpatii Moldo-Transilvani (D) si Grupa Fagãras (H). Analizate comparativ se poate constata: dacã in unitatea de relief cu litera D, relieful este dispus sub forma a trei siruri paralele, orientate pe directia NV-SE, diferentiate genetic si petrografic, In unitatea marcatã cu litera H, relieful se caracterizeazã prin masivitate si dispunere transversalä pe directia E-V; in unitatea D se intálneste relief vulcanic, relief ce lipseste in unitatea H, in care caracteristic este relieful glaciar. care lipseste in unitatea D; altitudinile, in unitatea H depásesc 2500 m (Vf. Moldoveanu — 2544 m), altitudinile find insa mult mai reduse in unitatea D, atingând doar 2100 m in Vãrful Pietrosu din Muntii Cãlimani.
E. Accentuarea migraiei dinspre mediul urban, catre mediul rural, a fost determinatä in România dupã 1990 de cauze economice si sociale. Un rol determinant I-au avut Insã: cresterea ratei somajului determinatä de restructurarea industriei, trecerea la economia de piata si aplicarea Legilor proprietati (18 din 1991 si 1 din 2000), care au permis retrocedarea terenurilor agricole confiscate de cãtre comunisti..

(Varianta 67)

A. 1. C — Podisul Somsean; F — Podisul Sucevei;2. 2 — Ploiesti; 4 — Galati.
B. 1. Hercinica; 2. glaciar; 3. Oceanic.
C. I — c; 2 — d; 3 — c; 4— d; 5 — a.
D. B-sectorul central al Câmpiei Române, prezintã climatul etajului de câmpie, in timp ce D, (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali, are Un climat montan, etajat. B — are temperaturi medii anuale de 10-11 C si peste 11 C in timp ce In D sunt de 6-2 C si mai mici de 2C; B — are precipitatii de 500 mm/an In timp ce In D sunt de peste 1000-1200 mm/an.
E. — Delta Dunãrii reprezinta un peisaj unic prin: - modul de formare, in urma aluvionãrii de cätre Dunare a unui vechi golf de mare; - relieful format din suprafete de uscat (grinduri) si suprafete acoperite de ape (brate, lacuri, canale, mlastini); - are un climat cu influente pontice, o vegetatie iubitoare de apa (sãlcii, stuf, papurã. .)si o fauna (pesti, pasari) specifice deltei.

(Varianta 68)

A. 1. A — Podisul Sucevei; D — Carpatii Orientali - Grupa Centrala;2. 3 — Brasov; 4 — Drobeta Tr. Severin.
B. 1. orogeneza alpina; 2. Jiu; 3. Constanta
C. 1 — a; 2 — d; 3 — c; 4 - c; 5 - c
D. G — Cãmpia de Vest Ia nord de Mures, are climatul etajului de câmpie, in timp ce unitatea E, Subcarpatii Curburii, are un climat de dealuri inalte. G — temperaturi medii anuale de 10-11C si peste 11C In timp ce in A sunt de 6-8 C; G — precipitatii de 650 mm/an in timp ce in A sunt de 700-1000 mm/an.
E. — Populatia Romãniei a scãzut foarte mult din punct de vedere numeric datoritä: — schirnbärii politicii demografice dupã 1990; scaderea natalitätii; cresterea mortalitatii; scàderea ratei bilantului natural al populatiei panã sub 0; bilantul natural a devenit negativ (—1.9 %o).

(Varianta 69)

A. 1. A — Subcarpatii Getici; F — Podisul Tâmavelor; 2. 3 — Bârlad; 4 — Piatra Neamt.
B. 1. incretire In orogeneza alpina; 2. Podisul Sucevei; 3. lalomia.
C. 1—a; 2—c; 3—b; 4—d; 5—b.
D.Unitatea B,M-tii Apuseni prezinta un etaj climatic montan iar unitatea G sectorul Olt-Arges) etaj climatic de câmpie. In unitatea B temperaturile sunt mai scãzute (sub 6 C) in tip ce In unitatea G sunt temperaturi de 10-11C si chiar peste 11C. Precipitatiile In B sunt mari (1000— 1200 mm/an) spre deosebire de unitatea G unde sunt reduse (500 mm/an).
E. — PopuIaia României a scAzut foarte mult din punct de vedere numeric datoritã: schimbãrii politicii demografice dupã 1990; scãderea natalitatii; cresterea mortalitätii; scãderea ratei bilantului natural al populatiei pana sub 0; bilantul natural a devenit negativ (—1,9 %o).

(Varianta 70)

A. 1. 3 — Tárnava Mica; 4 — Trotus 2. 8 — Oradea; 11 — Cãlãrasi.
B. 1.7; 2. 1; 3. D.
C. 1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d.
D. asemãnare: atât Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoará a straturilor spre sfarsitul orogenezei alpine; atât Subcarpatii Getici cat si Subcarpatii Moldovei sunt alcätuiti din roci sedimentare (nisip, pietris, marne, gresii, argile);— deosebire: Subcarpatii Getici sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni separate de dealuri subcarpatice pe când Subcarpatii Moldovei sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni subcarpatice inchise Ia exterior de inãltimi subcarpatice
E. minereuri complexe; ape minerale; rod pentru constructie; paduri

Varianta 71)

A. 1.9—Arad; 10—Craiova; 2. B — Muntii Poiana Ruscä; F — Delta Dunãrii.
B. 1.1; 2. D; 3. 2.
C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. c; 5. a.
D. asemänare: ambele unitäti au temperatuni medii anuale cupninse intre 10-11, 5°C; in anotimpul de iarnä sunt afectate de fenomenul de viscol; deosebire: Precipitatiile medii anuale sunt diferite — in Sectorul Olt — Arges sunt cuprinse intre 500-600 mm/an, in Podisul Dobrogei intre 350-400 mm/an
E. Populapa Romãniei a descrescut dupa 1989 deoarece a inregistrat un bilant natural negativ (numärul natenilor este mai mic decât cel al deceselor) ca urmare a nivelul de educatie al populatiei asociat cu rolul femeii In societate (acces Ia functii). Descresterea numericã este datoratã si bilantului migrator negativ (numãrul imigrantilor este
mai mic decât cel al emigranilor) ca urmare a nivelului scãzut de trai al populatiei in perioada de tranzitie economicã

(Varianta 72)

A. 1. 2 — Bega; 3 — Mures 4— Motru; 2. 11 — Focsani.
B 1.F;2. 1; 3. Iasi.
C. 1. a; 2. b; 3. b; 4. d; 5. b.
D. deosebire: altitudinea maxima in Podisul Bârladului — 561 m, Dl. Dorosanu este mai mare decãt altitudinea maxima a Sectorului Olt; in Pod Bârladului, ca urmare a prezentei argilei In substrat apar alunecãri de teren, iar in Sectorul Olt — Arges, ca urmare a prezentei stratului de loess apar crovuri; asemãnare: ambele unitäti de relief sunt formate din roci sedimentane: nisip, pietris, marne,argile
E. partea centralã si sudica a unitatii are altitudini scäzute, sub 300 m; conditiile climaice sunt excesive - temperaturi medii anuale cuprinse intre 10-11, 5C si precipitatii medii anuale cuprinse intre 350-400mm/an, favorizand dezvoltarea vegetatiei de stepa.

(Varianta 73)

A. 1. C — Pod Bãrladului: F — Carpatii Curburii (Grupa Sudica): 2. 1-Satu Mare: 5-Drobeta Turnu Severin.
B. 1.D;2.12;3.Bihor
C. 1.a;2.b:3.b;4.d;5.b.
D. Temperalura medie anualã —6— 10C in Podisul Moldovei si de 10-11 C in Podisul Dobrogei. Precipitatii medii anuale — 500-700 mm In Podisul Moldovei si de 400-500 mm In Podisul Dobrogei. Intluente climatice scandinavo-baltice si continentale excesive In Podisul Moldovei iar in PodisuI Dobrogei influente climatice pontice.
E. Originalitatea Märii Negre constA in lipsa curentilor verticali care determinã oxigenarea redusã a apei, Ia peste 200 m adáncime, ca si in influenta climaticã datoratã uscatului din jur(veri calde si ierni reci).

(Varianta 74)

A. 1. C-Pod Barladului; H-Pod Dobrogei; 2. 11-Ialomita, 12-Prut
B. 1. Jiu; 2. D; 3. Oradea.
C. 1.c;2.d;3.c:4.b:5.d.
D. Deosebiri: altitudinea maxima — 1 849 m (Vârful Bihor, respectiv 2303 m (Vârful Pietrosu — Muntii Rodnei); relief carstic (Muntii Bihor, respectiv relief glaciar (Muntii Rodnei).Asemãnãri: Ambele unitäti montane s-au format In orogeneza alpinã.
E. H — Pod Dohrogei. Elemente de originalitate: origine complexã: orogeneza balcaliancã (Podl Casimcei). orogeneza hercinicã (Muntii Mãcinului), sedimentare in bazin lacustrn (Pod Dobrogei de Sud), fundarnent din calcare vechi pe care s-a dezvoltat un relief carstic original; prelungire spre est, cu platforma continentala a Marii Negre.

(Varianta 75)

A. 1. A — Muntii Poiana Ruscã: C — Subcarpatii de Curburã; 2. Suceava; 6. Târgu Mures.
B. 1. B; 2. Moldova; 3. Brasov.
C. 1.a; 2.b;3.d;4.b;5.c.
D. Asemãnäri:- relieful s-a format prin Incretirea scoartei si vulcanism; grad de fragmentare accentuat, datorita prezenei vAilor si depresiunilor. Deosebire:- altitudinea maxima de 2100 m (Vârful Pietrosul-Rodnei), fatã de altitudinea maxima de 849 m (Vârful Bihor).
E. Delta Dunãrii s-a format prin depunerea sedimentelor transportate de Dunäre si valurile marine Intr-un vechi golf al Märii Negre. Mareele foarte slabe au determinat colmatarea (umplerea) golfului cu aluviuni care au dus Ia formarea grindurilor si bratelor Deltei.

 

Arhivă forum:

• Subiectul I - numai rezolvari

• Subiectul II - numai rezolvari

• Subiectul III - numai rezolvari