ANDORRA
Denumirea oficială: Principatul Andorra
Capitala: Andorra la Vella (l6.000 loc.)
Limba oficială: catalana
Suprafaţa: 465 km2
Locuitori: 7l.000 (l53 loc./km2)
Religia: catolicism 99%
Moneda: francul francez şi peseta spaniolă
Forma de guvernământ: monarhie
Ziua naţională: 8 septembrie
Geografia: Andorra este situată în Europa de Sud-Vest, în munţii Pirinei.
Limite: Franţa (N) şi Spania (S).
Geografia fizică: Andorra este o ţară muntoasă, în bazinul superior al râului Valira, din bazinul fl. Ebru. Cele mai joase văi sunt de 900 m iar cele mai înalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) şi vf. Coma Pedrosa (2975 m) sunt situate în NV. Terenul păstrează urmele glaciaţiunii cuaternare: lacuri glaciare, circuri glaciare.
Clima: este aspră, iarna se produc avalanşe. Precipitaţii bogate.
Floră şi faună: 25% din terit. Andorra este acoperită de păduri de pin şi pin negru; pajişti alpine.
Faună (monumente ale naturii): capra neagră şi cocoşul de munte.
Populaţia: andorrani (30%); spanioli (55%), francezi. Concentrarea populatiei pe văile apelor. Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii 4‰. Rata populatiei urbane: 63%.
Resurse şi economie: Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor: turism dinamic, activitate financiară intensă; taxe vamale reduse.
Industria: mici întreprinderi textile, de ţigarete; prelucrarea lemnului. Agricultura pastorală; se cultivă mici loturi de grâu, orz, secară, tutun, viţă de vie, cartofi. Creşterea bovinelor şi ovinelor.
Transporturi şi comunicaţii: Andorra are un trafic turistic intens şi o infrastructură adecvată: vehicule; nu are căi ferate.
Oraşe: Les Escaldes, Sant Julia de Loria.
Istoria: Andorra se dezvoltă la sudul regatului franc (carolingian), ca principat autonom. În sec. X A. este disputată de spanioli şi francezi (episcopii spanioli de Urgel şi conţii de Foix, care vor deveni regi în Navarra). Din l607 conducerea va fi exercitată de capii statului francez. Până în l982 Andorra plătea o taxă simbolică (questia) Franţei şi episcopului de Urgel (Spania). În l982 se alege prima oară un parlament naţional şi în l993 se aprobă prin referendum o nouă Constituţie, care stabileşte un regim parlamentar şi intrarea Andorrei în ONU. Andorra are uniune poştală cu Franţa şi Spania.
Statul: este co-principat autonom, conform Constituţiei din l993. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul General; cea executivă de delegaţii permanenţi (reprezentând pe preşedintele Franţei şi pe episcopul de Urgel) şi de un cabinet (Consiliul Executiv), numit de Consiliul General.
Partide: P. Democratic al Andorra (f. l979 nelegalizat d.p.d.v. juridic).
Denumirea oficială: Principatul Andorra
Capitala: Andorra la Vella (l6.000 loc.)
Limba oficială: catalana
Suprafaţa: 465 km2
Locuitori: 7l.000 (l53 loc./km2)
Religia: catolicism 99%
Moneda: francul francez şi peseta spaniolă
Forma de guvernământ: monarhie
Ziua naţională: 8 septembrie
Geografia: Andorra este situată în Europa de Sud-Vest, în munţii Pirinei.
Limite: Franţa (N) şi Spania (S).
Geografia fizică: Andorra este o ţară muntoasă, în bazinul superior al râului Valira, din bazinul fl. Ebru. Cele mai joase văi sunt de 900 m iar cele mai înalte puncte: Pic de Serrere (l9l0 m) şi vf. Coma Pedrosa (2975 m) sunt situate în NV. Terenul păstrează urmele glaciaţiunii cuaternare: lacuri glaciare, circuri glaciare.
Clima: este aspră, iarna se produc avalanşe. Precipitaţii bogate.
Floră şi faună: 25% din terit. Andorra este acoperită de păduri de pin şi pin negru; pajişti alpine.
Faună (monumente ale naturii): capra neagră şi cocoşul de munte.
Populaţia: andorrani (30%); spanioli (55%), francezi. Concentrarea populatiei pe văile apelor. Rata natalităţii: l2‰ a mortalităţii 4‰. Rata populatiei urbane: 63%.
Resurse şi economie: Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor: turism dinamic, activitate financiară intensă; taxe vamale reduse.
Industria: mici întreprinderi textile, de ţigarete; prelucrarea lemnului. Agricultura pastorală; se cultivă mici loturi de grâu, orz, secară, tutun, viţă de vie, cartofi. Creşterea bovinelor şi ovinelor.
Transporturi şi comunicaţii: Andorra are un trafic turistic intens şi o infrastructură adecvată: vehicule; nu are căi ferate.
Oraşe: Les Escaldes, Sant Julia de Loria.
Istoria: Andorra se dezvoltă la sudul regatului franc (carolingian), ca principat autonom. În sec. X A. este disputată de spanioli şi francezi (episcopii spanioli de Urgel şi conţii de Foix, care vor deveni regi în Navarra). Din l607 conducerea va fi exercitată de capii statului francez. Până în l982 Andorra plătea o taxă simbolică (questia) Franţei şi episcopului de Urgel (Spania). În l982 se alege prima oară un parlament naţional şi în l993 se aprobă prin referendum o nouă Constituţie, care stabileşte un regim parlamentar şi intrarea Andorrei în ONU. Andorra are uniune poştală cu Franţa şi Spania.
Statul: este co-principat autonom, conform Constituţiei din l993. Puterea legislativă este exercitată de Consiliul General; cea executivă de delegaţii permanenţi (reprezentând pe preşedintele Franţei şi pe episcopul de Urgel) şi de un cabinet (Consiliul Executiv), numit de Consiliul General.
Partide: P. Democratic al Andorra (f. l979 nelegalizat d.p.d.v. juridic).
