POPULAŢIA ŞI AŞEZARILE UMANE.
1. POPULAŢIA.-
B. Evol. numerică şi mişcarea nat. a pop. ţării:
- la încep. secolului depăşea 12 mil. loc.
- 1930 -> 14,2 mil. loc.
- 1948 -> 15,8 mil. loc.
- 1956 -> 17,4 mil. loc.
- 1987 -> 22,9 mil. loc.
- 1989 -> 23,1 mil. loc.
- 1992 -> 22,7 mil. loc.
- 2002 - > 21,6 mil. loc
Pop. Rom. s-a dublat în ultimele 8 decenii, obs. o scăd. după 1989.
Natalit, a scăz. în ultimii 15 ani de la 19 -> 10,2 (11) la mia de loc
Natalitatea -ridicata în jud din E, N cupr. între 16-18 /1000 loc: Vaslui, Buc, Botoşani, Bacău, Iaşi, Bistriţa-Năsăud.
- redusă în jud. din S-E, S, cupr. între 10-12 / 1000 loc: Arad, Teleorman, Caraş-Severin, Prah, Timiş.
- medie, între cele 2 extreme în jud. din Trans si Muntenia.
Mortalitatea - cea mai ridic. mortal - jud. cu natalit scăz.
-media pe ţată e de 12,7 (11,6) la mia de loc.
Sporul natal - mari în jud. Iaşi, Bacău, Vaslui, Suc.
- mici în jud. S-V,S: Timiş, Caraş-Sev. Dolj, Mehedinţi.
- medie pe ţară e de -2,5 (-0,6) la mia de loc.
E. Densit. pop: a scazut de la 95,4 loc/Kmp la 90.9 loc/kmp (2002)
Densit - 150 loc/Kmp - Muntenia Centr.
-100 loc/Kmp - Cul. Sin.
- Pool. Suc.
- V.Mureşului Mijl.
- 1000 loc/Kmp pe terit. tuturor oraşelor mari ale Rom.
Pe jud. densit –Prah. 176 loc/Kmp
- urmat de - Iaşi
- Galaţi
- Dâmbov.
- 32 loc/Kmp – Tulcea – mari int. de ape
- 50-60 loc/Kmp – Caraş-Severin
- Harg.
- Covasna
F. Structura pop:
1. Pe grupe de vârstă: <20 ani -32% - tineret
- 20-60 ani -52% - pop. Adultă
>60 ani- 16%
Ac. grup. clas. Rom. într-o sistematiz. intermed. între tările cu o pop. îmbătr. sau în curs de îmbătr. care – Eur, N, C şi Jap şi tările în curs de dezv. cu o pop. f. tânără din Africa, America Lat, Asia de SV, SE şi S.
2. Struct. pe sexe: - 51,3%femei
- 48,7% barbaţi
In primii ani de viaţă predom. bărb., intre 40-50 ani – grupurile se apropie valoric, iar la >50 ani – predom femeile.
3. Struct. naţ: - 89,4% rom – conferă sit. de stat naţional unitar.
- 10,6% minorităţi – 6.6% maghiari (majoritari in Harg si Covasna)
- 2.5% ţigani (orig. din India si Pakistan au venit din sec XII, răsp. în toată Eur.,
toate reg. Rom. – Banat, Crişana, Trans.)
- 0,3% germ (saşi – colonizaţi în Trans. în sec XII – Braşov, Sibiu, Bistr si svabi
– colon. în Banat în sec. XVIII-XIX – Timiş)
- 1.2% alte minorităţi
4. După religie: - 86,8% - creştini ortodocşi.
- 13,2% - alte culte – romano-catolic , greco-catolic
- reformat , adventist , musulmani
- baptist , penticostal , mozaic.
5. Forţă de muncă: Schimb. ce s-au prod. în Rom. după al 2-lea RM. dar mai ales după 1989 au dus la cresterea şi la modif. însemnată a struct. pop. ocupate pe ramuri de activit.
Pop. ocup. în - agr – a scăzut de la aproape ¾ la aprox 35% din pop. activă
- ind.
- celel. ram. neagric. (constr, transp, telecom, circul. mărf.)
- ram. social-cult (învăţ, ocrot. sănăt.)- a crescut
6. Pe medii sociale – 52,7 – trăieşte în mediul urban
- 47,3 – în med. rural.
Imediat după al 2-lea RM. pop. urbană era de 23%
AŞEZĂRILE OMENEŞTI
1.Evoluţia prop. urban-rural a populaţiei:
- cu secole în urmă, dat. îmrej. ist. pop. din ţara noastră trăia cu precăd. în mediul rural.
- din sec. XIX se remarcă o amplific. a urbaniz. oraşelor dezv. pe baza comerţ, meşteşug şi o ind. sub impulsul noilor rel. de producţie capitaliste.
- in per. contemp.-pop. urbană a trecut de la 23% după al 2-lea RM. la 52.7%
- repr. un salt imp. ce repr. un reflex a intensif. activ. ecsi soc.cult. în ac. interval de timp.
O aşez. umană e form. din:
- vatră – locul pe care s-a form. o aşez.
- ter. ocupat de locuinţe, constr. aferente de producţie, servicii, drumuri.
- linia convenţională care delim. vatra – perimetru locuibil.
- moşia – spaţiul destinat activit. pop.
- pt. aşez. – rurale – ter. destin. cult. agr si fâneţe.
- urbane – locul de muncă.
- e încorporat vetrei oraşului.
- populaţia – totali. pers. care trăiesc în vatra resp.
2. Aşezările rurale:
- formaţiuni spaţiale ce cupr. grupări de locuinţesioameni ce-şi obţ. mijl. de trai dintr-un anum. spaţiu geogr. cu profil pred. agr.
- sunt înt. în peisajul geogr. al tuturor tărilor.
- până acum jum. de secol pop. rurală deţin ¾ din total. locuit.
- satul: - expresia legaturilor strânse ale pop. cu nat.
- e păstrăt admirabilului port popular, poeziei şi dansurilor pop., a permanenţei pop. rom. în spaţiul C-D-P, tradiţilor strămoşeşti.
- datorita răzb si prădăciunilor, fiscalităţii din veacurile trecute, apăsării iobăgieii unele sate se „spărgeau” cum scria în cronici, locuitorii luau calea pribegieii, lăsând vetre de sate pustii num. „selişti.”
- unele sate se repop. din nou cu timpul
- pt. a acoperi necesarul de braţe de muncă la cultiv. păm. marii prop. de păm. (boieri, mânăstirii) rechemau oameni cărora le acordau facilitati (scutiri de biruri, locuri de casă – creind sate noi ce se num. „slobozii”)
- in prez. sunt >13.100 sate grupate în 2688 comune.
- clasific. aşez. rurale:
- după modul de distibuţie a gospădăriri în teritoriiu:
a) risipit sau împrăstiat – cu gosp. desp. prin fâneţe şi păşuni, ce car. zonele mont.
- sunt frecv. şi stânele, sălaşele, odăile pt. depoz. fâneţului (sezoniere)
- nu au reţea stradală.
- M.Apus. („crânguri”), M-P-R.
b) răsfirat - spec. dealurilor si zonelor de cont. al ac. cu m-le
- vetre bine conturate, forma adesea neregul., gosp. răsp. printre livezi si vii.
- Cul. Tutovei, Sub, C-Trans, M-ţii cu altit. mijl.
c) adunat - câmp. si depr. intramont.
- gosp. sunt f. grupate în jurul vetrei, strânse unele lânga altele, cu scopul de a nu ocupa
terenul necesar cult. agr.
- reţea stradală geometrizata
- Bărăgan, C.Olten. C de V.
d) subsidiare - compact – cu case lipite perete de perete, răsp. în unele depr. din zonele mont.
- Sibiu, Braşov, Făg, Bistr, P.Târnav.
- linear - num. şi „sat drum” înşirat de-a şungul căilor de comunic. sau văi.
- P.Get, D.Sălaj, Oltenia deluroasă
- după mărime se disting:
a) mici - 500 loc. întăl. frecv. în yone montane, dar şi în cele deluroase.
- Pod. Bârlad, Pod. Getic, M.Apus. – (crânguri)
b) mijlocii – 500-1500 loc.
c) mari - 1500-4000 loc.
- sunt cele mai răspândite, ocupând zonele de câmpiesidealuri.
d) f.mari - >4000 loc.
- Pod. Suc, C.Banat, C.Olteniei
- după funcţii economice:
a) predom. agr. (legumicol, zootehnic, pomicol, viticol)
b) funcţ. agr si ind. – miniere, forestiere.
c) funcţ. agr si de servicii.
d) funcţ. mixte.
Tot mai mult satul tinde spre funct. ec. complexe îndeosebi prin dezv. ind. mici şi artizanale şi chiar a unor fabrici.
- depersonalizarea satelor:
- in ultimele decenii, aspectul satelor s-a schimbat mult ca urm. a unor măsuri de aşa-zisă sistematiz. a localităţiilor.
- în locul gospod. cu grajd, şură pt. prod. câmpului, pătul pt. porumb, constr. pt. căruţe şi unelte agr., constr. pt. anim. etc s-au constr. blocuri lipsite de cele mai elementare utilităţi
- s-au desfiinţat micile grădini de zarzavat sau cele de pomi fructiferi.
3. Aşezările urbane:
- oraşele- formaţiuni spaţiale distincte printr-o concentr. sporită de populaţie si constructii in ansamblu şi în profil teritorial.
- clasificarea oraselor:
- dupa vechime: a) ORASE ANTICE:
- cet. greceşti de pe lit: M.N – întemeiate în sec. VII-VI î.e.n. fiind colonii comerciale
- C-tanţa (Tomis) , Mang. (Callatis)
- nuclee urbane dacice: - cetatii de tip dave.
- Sarmizeg. Regia, Argudava, Buridava, Pelendava.
- din per.daco-rom. s-au menţinut – Alba-Iulia (Apulum)
- Turda (Potaissa)
- Cluj-Napoca (Napoca)
- Orşova (Dierna)
- Dr-Turnu Severin (Drobeta)
- Turnu Măgurele (Turris)
- Hârşova (Corsium)
- Tulcea (Aegyssus)
- Isaccea (Moviodunum)
- Măcin (Arubium)
- Cernavodă (Axiopolis)
- Aiud (Brucla)
- Sibiu (Cedonia)
b) ORASE FEUDALE:
a) oraşele din V: b) Trans. - Sibiu c) Mold.- Siret d) S,S-E:- C.Lung
- Satu Mare - Braşov - Suceava - Curtea de Argeş
- Oradea - Făgăraş - Tg.Neamţ - Târgovişte
- Arad - Sighişoara - Botoşani - Brăila
- Timişoara -Bistriţa - Iaşi - Bucureşti
- Lugoj - Beclean - Bârlad - Craiova
- Lipova -Tg.Mureş - Roman - Giurgiu
- Baia Sprie - Dej - Bacău - Galaţi
- Baia Mare - Reghin - Vaslui - Ploieşti
- Mediaş
- orase târguri – la mari răspântii de drumuri.
- se ţin bâlciuri anuale
c) ORASE CAPITALISTE: Petrosani, Anina, Resita, Hunedoara, Marasesti, Slobozia, Alexandria
d) ORASE SOCIALISTE:
- după nr. de loc. – oraşe mari - >300.000 loc. - Iaşi – 321.888
- Cluj-Napoca – 317.953
- Timişoara – 317.660
- C-tanţa – 310.471
- Craiova – 302.601
>200.000-300.000 loc. - Galaţi – 298.861
- Braşov – 284.596
– Ploieşti – 232.527
- Brăila – 216.292
- Oradea – 206.614
>100.000-200.000 loc. - Bacău – 175.500
– Arad – 172.827
- Piteşti – 168.458
- Sibiu – 154.892
- Tg.Mureş – 150.041
- B.Mare – 137.921
- Buzău – 134.227
- S.Mare – 115.142
- Botoşani – 115.070
- Rm.Vâlcea – 107.726
- Suceava – 105.865
- Piatra-Neamţ – 104.914
- Dr-T.Severin – 104.557
- Focşani – 101.854
- mijl. 25.000-100.000 loc: Slobozia, Barlad, Deva, Bistrita etc,
- mici <25.000: Sinaia, Baile Tusnad, Slanic Moldova, Ticleni, Eforie etc
- dupa functii: - orase capitala: Bucuresti
- orase cu functii complexe: toate orasele mari si unele mijlocii
- orase specializate: miniere (Brad, Petrila etc), industriale (Hunedoara, Resita etc)), noduri
de comunicatie (Faurei, Pascani etc.), turistice (Predeal, Sinaia etc), agricole (Pogoanele, Cehu Silvaniei etc)
- Principalele oraşe ale ţării
- impreună, cele 25 de oraşe mari (inclusiv Capit.) reunesc mai mult de o 1/3 din pop. Rom şi alături de oraşele mijlocii şi cele mici, deţin >90% din forţa ind. a ţării.
- Municipiul Bucureşti
– prin mărime, rolul adm.-ec.-cultural repr. o categ. aparte între oraşele ţării noastre, asimilată judeţelor întrucât are o pop.de 2 mil loc., mari întrep. ind., cele mai deseamă instit.cult.
- aşez pe o vatră de locuire dacică ,menţ docum. în 1459.
- aşez. la o răscruce de drumuri între trecăt carp. şi vadurile dunărene.
- la sf. sec XVI devine capit. Ţ.Rom.
- oraşul prosperă repede prin – comerţ,meşteşuguri, mari hanuri
- ind. manufacturieră din a2a jum XVIII.
- evoluţia – încep sec. XIX – 70.000 loc.
- încep sec XX – 340.000 loc. (1912)
- per. interb – 1/5 din ind. ţării
- 1948 – 1 mil. loc. – primele 50 de oraşe mari ale lumii
- în prez. – 2 mil. loc.
- în afara rolului pol. primordial pe care îl oferă calit. de capit. a ţării, continuă să fie cel m. mare centru indsicomercial.
- reuneşte 8 magistrate feroviare.
- are 2 aeroporturi, metrou
- monum. de arhitectură, mari bulevarde
Braşov – 284.596.
- menţionat docum. în 1271
- al 2-lea centru ind. si imp. centru turistic
- între 1985-1991 – consid. al 2-lea centru urban sub rap. demografic
- funcţ. adm. si cult.
- imp. mod de comunic. si centru univ.
- în aprop. sa se află staţ. mont. Poiana Braşov
Sibiu - 154.892 loc, menţion. în 1211
- sit. pe Cibim.
- are originile în antichitate (Cedonia) dar e m. cun. în Evul Mediu când a fost constr. sub forma unui burg medieval
- o contrib. imp. a avut-o pop. săsească, lăsănd o imp. amprentă asupra aspectului urban şi arhitectonic al oraşului.
- are ind. notabile (textilă, constr. de maşini) şi e un imp. centru cult.
Cluj-Napoca – 317.953 loc
- dat. din per. romană, menţ. în 1183, un timp capit. a Trans.
- în prez. – imp. centru ec. si cult si univ.
- ram.ind.imp. (constr,chimie,prel,lemn,textilă)
Tg. Mureş – 150.041 loc.
- sit. pe V. Mureşului, menţionat în 1332 ca un centru de schimb.
- ind. imp. (electroteh, chimie, lemn) şi un aspect urban propriu.
- imp. centru cult si turistic.
- conversia ind. pare a găsi oraşul într-o sit. m. puţin dificilă, princ. întrepr. încerc. să se adapteze corespunz.
Timişoara – 317.660 loc.
- menţion. în 1212 , ca o cet. într-o z. de mlaştini, e un imp. centru ind si cult si univ.
- imp. nod de comunic. (7 linii ferov. căi rutiere, aerop. si port pe Bega).
- struct. urbană personală si arhitect. cu trăsăt. specifice.
- e un centru cu o vocaţie spaţială întinsă.
Arad – 172.827 loc.
- sit. pe V. Mureşului, cun. din sec. XII (1132).
- ind. imp. dintre care unele cu o veche tradiţie (prima fabr. de avio si auto).
- are un stil urban propriu.
- funcţ. cult si univ. sunt m. slab expr.
Oradea – 206.614 loc
- sit. pe Crişul Rep. în sec XII (1113), în prez. renum. pt. unele ramurii ind.
- o funcţ. univ. în dezv si struct. urbană proprie.
- în aprop. staţ. turistice imp (Felix) şi repr. un punct de acces spre M.Apus.
Satu Mare – 115 142 loc şi-a sărb. de câţiva ani un mileniu de existenţă.
- sit. la ieşirea Som. din ţară.
- ind. cunoscute (textilă, aliment, utilaje, prelucr, lemn).
Baia Mare – 137 921 loc.
- sit. lângă M.Gutâi, e strâns leg. de y. mont. prin industrii care exploat. şi prelucr. min. nefer. (Cu,Pb,Yn,min. auro-argent).
- e un centru cult si univ. si turistic.
- e cun. de asem. pt. poluarea de ind. metalurg. nefer.
Iaşi – 320.888 loc.
- mult timp capit. a Mold (300 ani) în prez. un oraş care îmbină spaţii urbane tradiţionale cu zone
rezidenţiale noi, platf. ind. zone cult şi de învăţământ, fiind un oraş cu un profil f.bine evidenţiat.
- are ram. ind. cun.
- al 2-lea centru univ. al ţării.
- e un imp. centru cultural si turistic.
Galaţi – 298 861 loc.
- princ. oraş şi port dunărean din ţara noastră.
- s-a dezv. în Evul Mediu ca pct. de convergenţă a drumurilor comerc. ce cob. din Mold.
- e cun. prin dezv. ram. ind. (sider, constr, textilă).
- portul comercial si portul mineralier fac din faţada dunăreană a oraşului princ. zonă urban-portuară fluvială din ţara noastră.
- are funcţ. cult, adm. şi e un centru univ. cu profil distinct.
Brăila – 216 292 loc
- e un oraş şi un port cu o imp. regională.
- s-a dezv. f. mult în sec XIV.
- şi-a dezv. funcţia de trafic comercial portuar, dezv. princ. port al Munt. la Dun. şi prin interm. ei la M.N (pe Dun. maritimă).
- are ind. diversificate.
- sub asp. urban se distinge prin reţeaua stradală semicircul, subântinsă pe Dun.
Botoşani – 115 070 loc.
- un târg cun. în Evul Mediu.
- în prez. are o vocaţie ind. ( textilă,alim,electroteh,chim).
- e un centru cult si turistic deoseb.
Suceava – 105 865 loc.
- fostă capit. a Mold. până la sf. sec. XVI.
- cu num. monum. ist si ind. prosperă.
- un imp. potenţial turistic, funcţ. adm, cult, fiind şi un centru univ.
Piatra- Neamţ – 104 914 loc.
- sit. la ieşirea Bistr. din m-ţii.
- e un centru cu o ind. diversificată, vestigii ist. şi un potenţial turistic imp.
- în prelung. oraşului spre S-E se dezv. zona ind. Râjnov- Săvineşti care e una din cele m. imp. platf. ale ind. chimice din ţară.
Bacău – 175 500 loc.
- aşez. la confl. Bistr si Sir.
- are o ind. diversificată (avioane,îngrăş, chim, celul si hârtie, utilaj petrolier)
- funcţ. adm si comerciale si cult.
Focşani – 101.854 loc.
- dezv. la cont. dintre Sub Curb si C.Rom.
- e un oraş simbol al unirii dintre Munt si Mold. din 1859.
- ind. bine dezv. funcţ. adm, cult si potenţ. turistic.
Craiova – 302.601 loc. pe Jiu
- fostă reşed. a „Micii Valahii”, în ultimul sec. num. Oltenia.
- imp. centru al constr. de maş si chimici, ind. sunt dezv. pe anum. platf. sit. în exxt. oraşului.
Piteşti – 168 458 loc. pe Argeş la ieşirea din Piem. Getic în C.Rom.
- mult timp cu o dezv. f. modestă, e în prez. un oraş cu funcţii multiple.
- ind. de autot, motoare electr. tonanţi, petrochim, articole tehn. din cauciuc.
Ploieşti – 235.527 loc.
- dev. oraş în vremea lui M.Vit, dezv. put. în sec. XIX prin expl si prel. petrol.
- e înconj. de m.multe platf. petrochim (Brazi,Telegun) şi ind. chim (V.Călug). în aprop. oraşului sit. întrepr. de utilaj petrolier si sist. de triaj. feroviar.
- spre el gravit.: V.Călug, Bold-Scăieni, Băicoi-Floreşti, Brazi, Păuleşti.
Buzău – 134 227 loc.
- sit. la ieşirea Buz. din z.subcarp. pe o veche vatră dacică.
- a dev. un centru ind. imp. (sârmă,geamuri,textile,utilaj,tehnol).
- are funcţii de tranzit şi transp. fiind un imp. nod feroviar si rutier.
Drobeta Turnu Severin – 104.557 loc
- e un oraş cu orig. în antichitate (Drobeta).
- are o imp. funcţie leg. de poz. geogr. la ieşirea Dun.din defileu.
- coordon. activ. ind. şi de transp. din zona sist. hidroen. şi de navigaţie P de Fe.
- port la Dun.
- are o struct. urbană originală, rectangulară, tranf. recent de noile zone constr.
Râmnicu Vâlcea – 107.726 loc.
- e un oraş cu tradiţii comerciale din Evul Mediu (dat. accesului pe V.Oltului spre comerţul cu Sibiul).
- are ind. imp. (rafinărie, prelucr. lemn, chimică).
- funcţ. adm.
- spre cl. gravit: Ocnele Mari, Govora, Olăneşti, Călimăneşti.
Constanţa – 310.471 loc. în Dobr.
- al 2-lea oraş al ţării dupa nr. de loc.
- are ind. variate.
- e princ. port maritim, cu instalaţii portuare moderne.
- centru balneo-maritim pe ţărm V al M.N cu o vechime de 2 milenii şi jum.
- spre cl. gravit: Năvodari, Ovidiu, Cernav. Basarabi, Megidia.
