Grupa Maramureşului şi a Bucovinei
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1600 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă predominant este scandinavo-baltic, afectat iarna de circulaţia maselor de aer polare, şi oceanic, în partea de vest.
Grupa Moldo-Transilvană
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1600 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an. Iarna se produc frecvente inversiuni termice, reprezentând un hazard natural al regiunii.
Sectoarele de influenţă diferă vest şi est: oceanic şi continental (de ariditate), afectat iarna de circulaţia vântului de nord-est (crivăţul).
Grupa de Curbură
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an. Se produc numeroase inversiuni termice, iarna. Aici, la Bod s-a înregistrat temperatura minimă a ţării în 1942 de – 38,5ºC.
Sectoarele de influenţă diferă vest şi est: oceanic şi continental (de ariditate), afectat iarna de circulaţia vântului de nord-est (crivăţul) ce în zonă se numeşte nemira.
Grupa Bucegi
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este unul de tranziţie.
Grupa Făgăraş
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este unul de tranziţie în partea sudică şi unul oceanic în partea nordică.
Grupa Parâng
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este unul de tranziţie în partea sudică şi unul oceanic în partea nordică.
Grupa Retezat-Godeanu
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este submediteranean, afectat de austru primăvara şi vara.
Grupa Banat
(Munţii Banatului şi Poiana Ruscă)
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este submediteranean, afectat de austru primăvara şi vara.În Munţii Poiana Ruscă sectorul de influenţă este oceanic.
Grupa Apuseni
Clima acestui sector montan este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; etajul montan se desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an. Vârfurile peste 1700 m au valorile etajului alpin: temperaturi sub 2°C şi precipitaţii de peste 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este oceanic cu un maxim de precipitaţii la Stâna de Vale: peste 1600 mm/an.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an.
Sectorul predominat de influenţă climatică este oceanic, cu un surplus de precipitaţii datorită circulaţiei maselor de aer vestice purtate de vântul de vest. În Culoarul Alba Iulia-Turda se produc primăvara vânturi de tip foehn.
Dealurile de Vest
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 600 – 800 mm/an.
Sectorul de influenţă predominant este cel oceanic, cu un surplus de precipitaţii datorită vânturilor de vest. În partea de sud apar influenţe submediteraneene.
Câmpia de Vest
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Etajul climatic predominant este cel de câmpie cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 11 °C şi valori de precipitaţii între 500 şi 600 mm/an.
Sectoarele de influenţă diferă pe secţiunile Câmpie de Vest: sudul cu sector submediteranean, centrul şi nordul cu sector de oceanic.
Podişul Mehedinţi
Clima acestei unităţi este temperat-continetală de tranziţie. Datorită altitudinii s-a produs o etajare a valorilor climatice corespunzătoare etajului colinar înalt cu temperaturi situate între 8 şi 6ºC şi precipitaţii între 700 şi 800 mm/an.
Sectorul de influenţă este submediteranean determinat de austru, vânt frecvent primăvara şi vara.
Subcarpaţii Getici
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an. În zona depresionară predominat este etajul colinar jos cu valori de temperatură de 8-10° C şi valori de precipitaţii de 600 – 700 mm/an.
Sectorul de influenţă climatică este de tranziţie. În depresiunile submontane vestice se produc primăvara vânturi de tip foehn.
Subcarpaţii Curburii
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an. În zona depresionară predominat este etajul colinar jos cu valori de temperatură de 8-10° C şi valori de precipitaţii de 600 – 700 mm/an.
Sectorul de influenţă climatică este continental (de ariditate), cu un minus de precipitaţii datorită circulaţiei maselor de aer nord – estice (crivăţul) ce produce răciri accentuate iarna, şi de tranziţie. În depresiunile submontane se produc primăvara vânturi de tip foehn.
Subcarpaţii Moldovei
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an. În zona depresionară predominat este etajul colinar jos cu valori de temperatură de 8-10° C şi valori de precipitaţii de 600 – 700 mm/an.
Sectorul predominat de influenţă climatică este continental (de ariditate), cu un minus de precipitaţii datorită circulaţiei maselor de aer nord – estice (crivăţul) ce produce răciri accentuate iarna. În depresiunile submontane se produc primăvara vânturi de tip foehn.
Podişul Moldovei
Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 500 – 700 mm/an şi etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an.
Sectorul predominat de influenţă climatică este continental (de ariditate) cu frecvenţa crivăţului, iarna. În Podişul Sucevei se fac resimţite influenţele climatice scandinavo-baltice, cu circulaţia maselor de aer polare, iarna.
Piemontul (Podişul) Getic
Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 8 °C şi de precipitaţii de 600 – 700 mm/an şi etajului colinar înalt, cu temperaturi de 8-6°C şi precipitaţii de 700-1000 mm/an.
Sectorul de influenţă predominant este cel de tranziţie. În partea de sud-vest apar influenţe submediteraneene.
Câmpia Română
Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Etajul climatic predominant este cel de câmpie cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 11 °C şi valori de precipitaţii între 400 (în est) şi 600 mm/an. În Lunca Dunării temperaturile depăşesc 11 °C, fiind caracteristice etajului de luncă.
Sectoarele de influenţă diferă pe secţiunile Câmpie Romăne: Câmpia Olteniei cu sector submediteranean, Câmpia Munteniei cu sector de tranziţie şi Bărăganul cu sector de ariditate (sau continental). Frecvent, iarna bate crivăţul (sau vântul de nord-est), geros, viscolind zăpada şi, vara, austrul, ce ridică mult temperaturile.
Podişul Dobrogei
Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între 10 şi 9 °C (mai crescute spre deltă) şi de precipitaţii de cca 500 mm/an.
Sectorul predominat de influenţă climatică este continental (de ariditate) cu frecvenţa crivăţului, iarna. Înspre litoral se fac resimţite influenţe pontice afectate de brizele marine.
