Romanul in perioada interbelica. Romanul doric. Romanul ionic. Romanul corintic





Romanul in perioada interbelica

Perioada interbelica
(1918-1944)

Mihail Sadoveanu
- “Baltagul” ;
- “Şoimii” ;
- “Nicoara Potcoava” ;
- “Zodia Cancerului ” ;
- “Fratii Jderi” ;
- “ Creanga de aur ”.


Liviu Rebreanu -fondator al romanului realist modern
- “Ion” ;
- “Padurea Spanzuratilor”;
          - “Ciuleandra” ;
- “Rascoala” ;
- “Jar” ;
- “Gorila” ;
- “Amandoi”;                       

Camil Petrescu
-  “Patul lui Procust” 
- “Un om intre oameni” ;
- “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” ;


Alti romancieri:

Mircea Eliade
- “Romanul adolescentului miop”;
- “Nunta in cer”;
- “Maitreyi”.

George Calinescu -  realist de factura  balzaciana
            - „Cartea nuntii”;
          - „Bietul Ioanide”;
          - „Enigma Otiliei”;
          - „Scrinul negru”.


Nicolae Manolescu

Romanul  traditional si romanul modern

        Romanul :
        - Doric
        - Ionic
        - Corintic
        - “Arca lui Noe”

  Definitie: 
Romanul este o specie a genului epic în prozã, cu actiune complexã si de mare întindere, desfãsuratã pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si intrigã complicatã.
        
 Caracteristicile romanului:
    -  are structură narativă complexă amplã
     -  subiectul acţiunii se desfăşoară în planuri paralele
     - se combină nuclee narative distincte
     - romanul prezintă destinul unor personaje bine individualizate sau a unor grupuri de intrese
     - cunoaste o mare varietate de forme

     Evolutia romanului in perioada interbelica

   Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului, care in scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe.
 
      Conform structurii ternare propuse de criticul literar Nicolae Manolescu, romanul european s-ar putea încadra într-unul din aceste trei tipuri: doric (clasic) ,ionic (modern), corintic (romane criptice, postmoderne). Clasificarea criticului român porneşte de la tipurile de capiteluri existente în arhitectura Greciei Antice, care aparţin stilurilor doric, ionic sau corintic.
 
Romanul doric (Romanul clasic sau realist): 
Perioada dorică: scriitorii români de pâna în a doua jumatate a perioadei interbelice (se considera anul 1928 / 1930).
   Este structurat pe mai multe planuri de actiune si e împartit formal în capitole, volume.
  Se scrie la persoana a III-a, scriitorul este omniprezent , este ubicuu (prezenta lui nu e obligatorie, dar el descrie sentimentele personajelor, descrie actiunile, pe care le prevesteste), prefera istorismul (comenteaza trecutul personajelor). Romanul e mult mai veridic.
         
   Reprezentanti ai r
omanului doric:

Mihail Sadoveanu – “Baltagul”, “Fratii Jderi“
Liviu Rebreanu - “Ion“, “Rascoala“ .
George Calinescu- “Enigma Otiliei”
Camil Petrescu - “Patul lui Procust" si “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi“ H.P. Bengescu - “Concert din muzica de Bach“
Alti reprezentanti: - Cezar Petrescu - “Calea Victoriei“.


     Mihail Sadoveanu – “Baltagul”
  “…taranul roman a fost principalul meu erou…”  Mihail Sadoveanu

  In literatura romana Mihail Sadoveanu a fost mai degraba un rapsod decat un prozator propriu-zis.
  Romanele lui realizeaza o vasta fresca istorica. Naratiunea se ocupa in special de obiceiurile oamenilor, de indeletnicirile lor si alcatuieste sub acest raport o imensa enciclopedie.
  Eroii scriitorului sunt cei mai multi tarani cu ocupatii care impun o existenta singuratica.

  Principala tema care apare in romanele lui Sadoveanu este traditia, credinta, obiceiuri stravechi si nu in ultimul rand iubirea.


             Liviu Rebreanu- “Ion”
  “ Abia acum incepe cu adevarat genul pur epic …”  G. Ibraileanu

 Liviu Rebreanu este primul romancier al literaturii romane, atras de marile miscari ale vietii multimilor anonime.
 Este un romancier al multimilor .Viata satului apare la el urmarita mai ales sub tiparele pe care colectivitatea le da existentei individuale.
 Gratie lui Rebreanu romanul romanesc descopera formula acelui realism modern, dar necrutator care a tras invataminte capitale din experientele naturalismului.

  Cu “Ion” , Rebreanu da primul roman taranesc.
  Actiunea cartii este sustinuta de o intriga simpla aproape banala.
  Principala tema este conditia taranului.
  Prin acest roman , Rebreanu a tinut sa construiasca tipul generic al taranului, pe care si-l reprezenta ca o categorie eterna.

        Opera lui este o arhiva a unui popor reprezentat prin : dragoste, moarte, viata agrara, razboi.

George Calinescu- “Enigma Otiliei”
“ Moralismul clasic de la care George Calinescu s-a revendicat in atatea randuri e, in definitiv o arta : si anume o arta a jocului “

  Prin romanul “Enigma Otiliei”, George Calinescu depaseste realismul clasic, creeaza caractere dominate de o singura trasatura definitorie, realizand tipologii, modernizeaza tehnica narativa, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza personajelor, inscriindu-se astfel in realismul secolului XIX, cu trimitere certa catre creatia lui Balzac.
  Calinescu a definit tema operei astfel: “monografia unei familii bucurestene”.


  Tema este si de factura balzaciana pentru ca urmareste societatea burgheza degradata sub puterea mistificatoare a banului. De altfel, scriitorul francez Balzac a concentrat ideea ca banii au putere distrugatoare asupra eticii unei societati, afirmand: “zeul la care se inchina toti este banul”.

  Enigma Otiliei” este un roman fundamental al literaturii romane, o sinteza a clasicismului realist de tip balzacian, cu elemente romantice si moderne, o creatie originala, dupa cum insusi autorul spune: “trebuie sa fim cat mai originali, si ceea ce confera originalitate unui roman nu este metoda, ci realismul fundamental…”.

          Romanul ionic (romanul modern)
Perioada ionică: deceniul al patrulea al secolului XX, anii 30.

Noul roman a pierdut speranţa în iluzie şi a început să creadă în autencitate. Cuvânt magic ce apare la Camil Petrescu, la Holban, la Sebastian, la Eliade. Analiza şi confesia au alungat creaţia. Din epos obiectiv, romanul devine uneori jurnal.

- anularea omniscienţei; focalizare unternă; viziunea "împreună cu";
- naraţiunea la persoana I (caracteristică dar nu obligatorie); introducerea personajului reflector;
- multiplicarea şi relativizarea perspectivei;
- personajul: "Concretul psihologic tinde să lichideze caracterul, iar istoricirea exterioară se va traduce într-o temporalitate românească vie şi contradictorie. [...] El urmăreşte mai puţin să se integreze în lume, decât să-şi integreze lumea sieşi, afirmând-o va pe a sa proprie".

    Romanul ionic - modernist se manifesta prin interiorizare. Lumea e vazuta prin ochii unui personaj, ce este naratorul si reprezentantul autorului.
   Se scrie la persoana I, se foloseste adesea fluxul amintirilor
  Se foloseste scrisoarea, jurnalul (redarea unor asemenea pseudo-creatii ale personajelor), pentru a le deduce sentimentele.
  Metoda poarta numele de "dosar de existente". Nu mai sunt prezentate sentimentele altora, eventual cele care sunt deduse de "personajul cheie", nu mai exista omniprezenta, totul rezultând fie din dosarul de existente, fie din întâlnirile directe ale personajelor.
  Romanul e mult mai veridic.

    Reprezentanti ai romanului ionic:
 Camil Petrescu - "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi", "Patul lui Procust" .
 Mircea Eliade – “Maytrei”
 Alti reprezentanti : Marin Preda - "Viata ca o prada" si  "Cel mai iubit dintre pamanteni" .


Camil Petrescu - "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi”
        “ Cata luciditate atata drama”  Camil Petrescu

     Camil Petrescu este un scriitor cu gustul filozofiei .O natura de artist lucid, inclinat sa-si teoretizeze convingerile.
      Plecand de la ideea ca literatura “ sa fie sincronica filozofiei si stiintei” din cauza ca “literatura unei epoci este in corelatie cu psihologia acelei epoci si psihologia este in functie de explicatia filozofica a timpului”.

   Opera lui Camil Petrescu oricat de variata ar parea prezinta o exceptionala unitate sub trei aspecte: al problematicii , al spiritului polemic in care e scisa si al facturii artistice.
  Romanul “Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi” are doua parti : prima(ultima noapte de dragoste..)sta sub semnul analizei unei posesiuni- gelozia, cea de-a doua(intaia noapte de razboi )relateaza experienta contactului nemijloit cu moartea pe front.

     Mircea Eliade - “Maytrei”
 “ Intodeauna am avut impresia ca viata, inainte de a ma risipi, ma despica”   Mircea Eliade

  Mircea Eliade este unul dintre cei mai inteligenti constructori de universuri romanesti din toata literatura romana.
  Epica scriitorului este o prelungire a esteticii sale.
  Romanele lui sunt, mai ales la inceput niste “jurnale” menite sa inregistreze trairi intelectuale.

  “Mircea Eliade a imbogatit literatura romana cu o viziune noua, scriind intaiul roman exotic in adevaratul inteles al cuvantului.” G.Calinescu
  „ Exotismul mediului indian nu se realizeaza pe deplin decat in romanul Maitreyi, poem de iubire, in nicio legatura cu epica, de o puritate de sentiment, de exaltare lirica, de o pasta atat de fina si atat de ciudata a eroinei, in decorul unui peisaj inedit.” Eugen Lovinescu


      Romanul corintic
Perioada: postmodernă (generaţia 80 şi 90 anul 1980-2000)
 Este supranumit şi postmodernist sau neomodernist poate şi un roman liber.
 Se poate scrie la persoana I sau III, poate fi un amestec între tipul ionic si doric, se abordează un stil liber, mai adânc.
 Sentimentele sunt spuse direct, simplu, de către personajul-narator, care este întruparea uneia din ipostazele autorului. 

    Reprezentanti ai romanului corintic:
  • Poezia (Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Florin Iaru)
  • Proza (Mircea Cărtărescu, Ioan Groşan, Mircea Nedelciu)
  • Dramaturgia (Matei Vişniec)
Mircea Cartarescu - "Orbitor", 
Nedelciu etc., 
- neomoderniştii în proza lui H. Simionescu,  O. S. Crohmalniceanu, , dar şi precursorii direcţi şi indirecţi ai acestora 
- dandiştii şi generaţia 1900 
- Mateiu Caragiale: "Craii de Curtea Veche".

 Biografie:
G. Ibraileanu : Studii literare
Nicolae Manolescu: Arca lui Noe

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]