Stilurile functionale. Calitatile stilului





STILURILE  FUNCȚIONALE

CRITERII

ȘTIINȚIFIC

BELETRISTIC

JURIDIC-ADMINISTRATIV

PUBLICISTIC

Ce conțin, în ce domeniu se folosesc

legi, observații, experimente, demonstrații etc.

opere literare

documente oficiale: decrete, hotărâri, cereri,

procese-verbale etc.

mass-media

Text ficțional / nonficțional

nonficțional

    ficțional

nonficțional

ficțional / nonficțional

Obiectiv / subiectiv

obiectiv

obiectiv și subiectiv

obiectiv

obiectiv și subiectiv

Cui se adresează

specialiștilor

unui public larg

tuturor cetățenilor

unui public foarte larg

Vocabularul

de specialitate

bogat și variat

specializat;

multe clișee verbale (formule stereotipe)

accesibil

Sens propriu/figurat

propriu

propriu și figurat

propriu

propriu și figurat

Principala calitate

precizia

expresivitatea

precizia

accesibilitatea

 

                                                CALITĂȚILE  STILULUI

Calități generale: claritatea, proprietatea, precizia, corectitudinea, puritatea.

Calități particulare: naturalețea, simplitatea, armonia, concizia, finețea, ironia, oralitatea.

 

 

                        STIL  DIRECT,  INDIRECT,  INDIRECT LIBER

Stilul direct (vorbirea directă)  reproduce cu exactitate un enunț spus ori scris de cineva. Enunțul reprodus este precedat de un verb de declarație (a spune, a zice etc.) și de două puncte, fiind marcat prin ghilimele sau linie de dialog. Predomină persoana întâi.

            Exemplu: Colega mea a spus: „Mâine voi merge la școală.”

 

Stilul indirect (vorbirea indirectă) transpune enunțul scris sau spus de cineva de la persoana întâi la persoana a treia. Lipsesc ghilimelele și linia de dialog. Enunțul este precedat de un verb de declarație și de o conjuncție subordonatoare.

            Exemplu: Colega mea a spus că mâine va merge la școală.

 

Stilul indirect liber integrează cuvintele unui personaj în discursul naratorului, fără să le marcheze prin ghilimele, fără verbe de declarație și fără conjuncții subordonatoare.

            Exemplu: Mai sunt și zdrențăroși și desculți și nepieptănați și nespălați și obraznici, sărăcuții mamei; dar tot cam așa e și mama lor ea însăși.” (Ioan Slavici, Mara)     (Sintagma sărăcuții mamei reproduce cuvintele personajului Mara, la care naratorul se referă prin pronumele de persoana a treia singular, ea.)

Alte Lectii din romana

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]