14.Mediu inconjurator si peisaje in Europa si Romania





2.6. MEDIU ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE

- Europa este unul dintre continentele cu un grad ridicat de urbanizare, o mare densitate de populaţie şi o multitudine de activităţi economice şi, ca urmare, mediul înconjurător este, în cea mai mare parte, antropizat şi antropic;
- spaţiile naturale s-au redus la zona de dincolo de Cercul polar, la etajele montane înalte şi la arealele protejate de legislaţia ţărilor europene;
- mediul înconjurător european se identifică, într-o mare măsură, cu mediul temperat (exceptând teritoriile de la nord de Cercul polar şi de zona de sud-est care are o climă caldă şi deşertică);
- în cadrul mediului înconjurător european se diferenţiază o multitudine de peisaje regionale sau locale;
- în spaţiul european se pot identifica:
- mediul insulelor arctice;
- mediul tundrei (incluzând Islanda, nordul Scandinaviei, Peninsula Kola şi nordul Câmpiei Est-Europene), cu un grad redus al intervenţiei antropice;
- mediul temperat-rece, corespunzător pădurilor de conifere(aprox. între 55º şi 70º lat.N);
- mediul temperat-oceanic din Europa de Vest şi Centrală, specific pădurilor de foioase (în prezent puternic modificat prin intervenţia antropică, înlocuit de peisaje agricole, industriale şi ale aşezărilor);
- mediul temperat-continental ocupă spaţii întinse, începând din estul ţării noastre, până în Câmpia Precaspică, specifică stepei, înlocuită aproape în totalitate de spaţii cultivate aflate parţial în diferite stadii de degradare generate de agrotehnologii defectuoase, la care se adaugă peisajele aşezărilor care induc şi o concentrare a reţelelor de comunicaţii;
- mediul mediteranean specific Europei Sudice, în care vegetaţia pădurilor de foioase semperviriscente a fost înlocuită, în cea mai mare parte (datorită degradării), de tufişuri şi arbuşti xerofiţi. Presiunea antropică în teritoriu este foarte mare, manifestată prin aşezări, activităţi productive dar şi turism;
- mediul montan, corespunzător reliefului cu altitudini de peste 1000 m, care prezintă o evidentă etajare biopedoclimatică, cu o intervenţie antropică mai mică (mai intensă în spaţiul depresiunilor şi culoarelor de vale);
- în spaţiul românesc se remarcă aceleaşi trăsături ale mediului ca în spaţiul european. Se pot diferenţia:
- mediul montan şi alpin, la altitudini între 800 şi 2544 m, cu o etajare biopedoclimatică evidentă, în care prezenţa aşezărilor permanente până la 1600 m altitudine (în Munţii Apuseni) indică un grad de antropizare superior spaţiului montan european în ansamblu;
- mediul regiunilor de deal şi podiş specific Subcarpaţilor, dealurilor şi podişurilor cu altitudini între 300 şi 1000 m, cu un relief colinar, cu bogate resurse de subsol, diferenţiat ca peisaje şi folosire antropică (versanţi împăduriţi cu foioase, sau cu păşuni, dealuri înalte sau joase, depresiuni, culoare de vale şi terase cu aşezări, căi de comunicaţie sau culturi), suprafeţe degradate de procese de versant etc.;
- mediul câmpiilor, cu interfluvii netede şi întinse despărţite de culoare largi de vale cu lunci extinse, cu areale forestiere reduse şi mari suprafeţe cultivate;
- mediul luncilor şi al Deltei Dunării, cu suprafeţe inundabile sau cu mari suprafeţe acvatice, cu vegetaţie specifică higro şi hidrofilă, cu un grad de antropizare mai redus (exceptând suprafeţele îndiguite, desecate şi valorificate agricol), cu un specific al aşezărilor şi activităţilor umane (pescuit, turism, în cazul Deltei Dunării) etc..

Alte Lectii din geografie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]