Clima. Clima Europei. Clima Romaniei





CLIMA

Clima reprezintă situaţia medie a principalelor fenomene meteorologice (presiunea, temperatura aerului, precipitaţii şi vântul), pentru un interval larg de timp şi pentru o suprafaţă mare (România, Grecia, Andaluzia etc.)

Factorii climatici

  • Factorii radiativi

Se referă la energia pe care masele de aer (care determină clima) o primesc prin radiaţia solară. Există o valoare calorică calculată latitudinal, care în Europa scade de la sud la nord, adică de la medii de 140-150 kcal/an în zona mediteraneană la medii sub 80 kcal/an în Scandinavia de Nord. Valoarea calorică pentru România este de 125 kcal/an. Această este şi valoarea medie a regiunilor temperate şi a celor interior-continentale.

  • Factorii geografici

Se referă la interacţiunea dintre suprafaţa terestră şi masele de aer.

B1. Masele de apă
Acestea asigură umiditatea maselor de aer. Sursa de umiditate a maselor de aer care influenţează Europa este Oceanul Atlantic, de pe care vântul de vest preia umiditatea şi o împinge peste continent. Din acest motiv, umiditatea şi precipitaţiile scad dinspre vest spre est în Europa, dar şi în ţara noastră.

Marea Mediterană este un alt întins acvatic care influenţează clima, dar are o influenţă sudică, moderând valorile climatice.

B2. Relieful, prin dispunerea lanţurilor montane
Munţii au rolul de a bloca şi de a reorienta masele de aer.

Astfel, masele de aer sunt deviate sau blocate de câtre sistemele înalte. Un exemplu sunt Munţii Alpi, care nu permit traseul spre nord al maselor de aer sahariene. Pe versanţii nordici ai acestora se formează un vânt călduţ, primăvara în Podişul Bavariei numit foehn

B3. Relieful, prin altitudine
Valorile fenomenelor meteorologice se modifică în altitudine; temperatura aerului scade în altitudine, iar precipitaţiile cresc. Astfel, se creează niveluri diferite de climă numite etaje climatice.

  • Poziţia geografică

Extinderea latitudinală a Europei se face de la paralela de 34º până dincolo de Cercul Polar de Nord la 76º latitudine nordică. Astfel, Europa se află în plină zonă de căldură temperată care îi va influenţa climatele şi valorile fenomenelor meteorologice.
Extinderea longitudinală însumează peste 70º, de la 10º longitudine vestică la 60º longitudine estică. Această sumă va ordona categoriile de climă temperată, care se vor succede de la vest la est (oceanică, de tranziţie, propriu – zisă).

  • Factorii dinamici

Masele de aer au caracter dinamic. Circulaţia generală a maselor de aer în Europa este de la vest la est. Astfel, vântul de vest (vânt cu caracter permanent) aduce masele de aer pe un traseu NV-SE (deviat fiind de Curentul Atlanticului de Nord, care-l ridică spre latitudini înalte).

Iarna, se poate dezvolta o circulaţie dinspre NE, când mase de aer uscat şi foarte rece siberiene invadează partea de E a Europei (până la lanţul carpatic). Transportul acestor mase de aer siberiene este asigurat de către vântul de NE, numit şi crivăţ.

Vara, partea de sud a Europei este marcată de pătrunderea maselor de aer sahariene purtate de alizeu. Ramura din Câmpia Română a acestuia poartă numele de austru.

  • Factorii antropici

Se referă la acţiunile desfăşurate de către om, care prin poluare reuşeşte modificarea evenimentelor climatice. Se observă o creştere a dioxidului de carbon în atmosferă lucru care conduce la o supraîncălzire a planetei, fenomen numit efect de seră. Alte elemente chimice sunt eliberate în atmosferă alterând calitatea acesteia şi creând ploi acide, smog (ceaţă cu poluanţi), microclimate.

Clima Europei

  • Clima subtropicală (mediteraneană)

 

Această climă caracterizează partea de sud a continentului, adică în Pen. Iberice de Est, I-le Baleare, I. Corsica, I. Sardinia, I. Sicilia, I-le Malta, Pen. Italică, Pen. Balcanică, I. Creta, Arhip. Grecesc, Pen. Crimeea.
Este o climă cu două sezoane datorate pendulării succesive a maselor de aer ca urmare a revoluţiei Terrei;

  • sezonul uscat şi fierbinte se manifestă mai ales vara când mase de aer sahariene ocupă regiunea, determinând creşterea temperaturii la valori de 30ºC şi scăderea precipitaţiilor sub nivelul de 500 mm/an.
  • sezonul blând şi ploios se manifestă mai ales iarna când masele de aer oceanice le succed pe cele sahariene, determinând moderarea temperaturilor la medii de 8-10ºC şi creşterea precipitaţiilor la peste 1000 mm/an.

În Franţa de sud coboară de pe Masivul Central, primăvara, un vânt rece care afectează culturile de citrice numit mistral.
Toată regiunea este marcată de un alt vânt local format pe ţărm numit briza marină cu dublu traseu diurn: ziua dinspre uscat spre mare, iar noaptea dinspre mare spre uscat.

  • Clima temperat – oceanică

Această clima marchează partea de vest a Europei, faţada sa atlantică. Este vorba despre Pen. Iberică de Vest, Franţa, BENELUX, Danemarca, Germania de Vest, sudul Scandinaviei, Norvegia, Arhip. Britanic.
Vântul de vest împinge masele de aer oceanice pe uscat. Acestea sunt încărcate cu umiditate care moderează temperaturile (media este situată între 10 şi 15ºC) şi dau precipitaţii abundente (între 1000 şi 1200 mm/an) sub formă de ploaie.
Frecvent se produce ceaţa, care deasupra oraşelor mari se încarcă cu poluanţi formând smog-ul.

  • Clima temperat – continentală de tranziţie

Această climă caracterizează partea centrală a Europei, care politic corespunde Germaniei de Est, Austriei, Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ţărilor Baltice, Ungariei, României, Ucrainei de Vest.
Vântul de vest poartă în continuare spre est masele de aer oceanice, care-şi pierd treptat din umiditate. Temperaturile suferă modificări creând amplitudini între anotimpurile extreme ce pot atinge 20ºC. Precipitaţiile se moderează, iar iarna cad sub formă de ninsoare.

  • Clima temperat – continentală (propriu – zisă)

Această climă caracterizează partea de est a Europei, care corespunde politic Ucrainei de Est, Belorusului şi Rusiei de Sud – Vest.
În acest climat situaţiile climatice devin extreme, atât în cazul temperaturilor, cât şi al precipitaţiilor. Iarna pătrund mase de aer siberiene purtate de vântul de NE (crivăţ), care conduce la scăderea temperaturilor la valori de – 20ºC.

  • Clima subpolară

Această climă caracterizează partea de nord a Europei. Marchează I. Islanda, Scandinavia de Nord, Rusia de Nord – Vest.
Este un climat de tranziţie afectat de pendularea succesivă a maselor de aer oceanice (vara) şi a celor polare ca urmare a revoluţiei Terrei.

  • Clima montană

Este vorba despre etajarea impusă de relief în cazul munţilor cu altitudini foarte mari.

Clima României

România are o climă temperat – continentală de tranziţie, cu o medie a temperaturii de 10ºC şi o medie a precipitaţiilor de 640 mm/an.
Vântul permanent al ţării este vântul de vest, iar vânturile periodice sunt crivăţul, iarna în jumătatea estică a ţării, şi austrul, vara în jumătatea sudică. Alte vânturi au caracter local precum foehnul în Subcarpaţii estici, briza marină pe litoral, nemira în Depresiunea Braşov, vântul mare în Depresiunea Făgăraş etc.

Extinderea în suprafaţa creează sectoare climatice care sunt poziţionate după cum urmează:

  1. Sectorul oceanic, caracterizat prin temperaturi medii şi umiditate crescută. Are întindere peste Banat – Crişana şi Transilvania (incluzând unităţile: Câmpia de Vest nordică, Dealurile de Vest nordice, M-ţii Poiana Ruscă, Grupa Apuseni, D.C.T, Carpaţii Meridionali de Nord şi Carpaţii Orientali de Vest)
  2. Sectorul continental (de ariditate), caracterizat prin valori extreme de temperatură, umiditate scăzută şi foarte scăzută; bat vânturile de NE, iarna şi austrul, vara. Afectează Moldova, Dobrogea şi Muntenia (adică, unităţile Podişul Moldovei, Subcarpaţii Moldovei – partea sudică, Subcarpaţii Curburii – partea estică, Carpaţii Orientali de Est, Podişul Dobrogea, Delta Dunării şi Bărăganul)
  3. Sectorul de tranziţie, are manifestare în Muntenia (şi afectează unităţile: Subcarpaţii Curburii – partea de vest, Subcarpaţii Getici – partea de est, Carpaţii Meridionali de Sud, Podişul Getic, Câmpia Munteniei)
  4. Sectorul baltic (scandinavo – baltic), caracterizat prin valori scăzute de temperatură şi umiditate crescută. Afectează Maramureşul şi Bucovina (unităţi de relief precum Grupa de Nord, Podişul Sucevei şi Subcarpaţii Moldovei – partea de nord)
  5. Sectorul mediteranean (submediteranean), caracterizat prin ierni călduţe şi umede, şi veri fierbinţi şi uscate. Afectează Banatul şi Oltenia (adică, unităţile Câmpia şi Dealurile de Vest – partea sudică, Munţii Banatului, Grupa Retezat – Godeanu, Podişul Mehedinţi şi Câmpia Olteniei)
  6. Sectorul pontic, include litoralul românesc şi o porţiune îngustă pornind de la ţărm până la 15 km distanţă în interiorul uscatului.

Modificarea altitudinilor creează etaje climatice care se succed după cum urmează:

  1. Etajul de deltă şi luncă, cu valori ridicate de temperatură, peste 11ºC şi valori scăzute de precipitaţii, sub 400 mm/an.
  2. Etajul de câmpie, include toate suprafeţele cu valori situate între 0 şi 200 m (Câmpia Română, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei şi Podişul Dobrogei de Sud). Valorile de temperatură sunt situate între 11 şi 10ºC, iar cele de precipitaţii între 400 şi 600 mm/an.
  3. Etajul de dealuri joase, include toate suprafeţele cuprinse între 200 şi 500 m (Podişul Dobrogei – partea nordică, Podişul Moldovei, Podişul Getic – partea sudică, Dealurile de Vest, Câmpia Transilvaniei şi depresiuni din Subcarpaţi). Valorile temperaturilor scad de la 10 la 8ºC, iar cele ale precipitaţiilor cresc de la 600 la 800 mm/an.
  4. Etajul de dealuri înalte, include toate suprafeţele cu valori între 500 şi 800 m (Podişul Sucevei, Podişul Getic – partea nordică, zona marginală a D.C.T, Podişul Mehedinţi şi dealuri ale Subcarpaţilor). Media temperaturilor este cuprinsă între 8 şi 6ºC, iar cea a precipitaţiilor între 800 şi 1000 mm/an.
  5. Etajul montan, include zona înaltă dintre 800 şi 1800 m (dealurile foarte înalte din Subcarpaţi, zona montană). Valorile de temperatură scad de la 6 la 2ºC, iar cele de precipitaţii cresc de la 1000 la 1200 mm/an.
  6. Etajul alpin, pentru toate altitudinile de peste 1800 m. temperatura aerului este sub 2ºC, iar precipitaţiile atmosferice au valori peste 1200 mm/an.

© prof. Gabriel Bortoş

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]