Constitutia din 1991
Elaborarea noii Constitutii a intampinat dificultati legate de conflictul pute-re-opozitie. Dupa un an de dezbateri, noua Constitutie a fost aprobata prin referen-dumul din decembrie 1991. Se reinstaureaza statul de drept, intemeiat pe separarea puterilor, responsabilitatea guvernamentala, drepturi si libertati cetatenesti. Pluralis-mul a devenit in societatea romaneasca o conditie si o garantie a democratiei.
Constitutia a stabilit tot republica drept forma de guvernamant, impartita in:
- Presedinte - ales la 4 ani prin vot universal (de la 18 ani);
- Puterea legislativa - Parlamentul - redevine bicameral (Senat si Camera Deputatilor), ales la 4 ani;
- Puterea executiva - Guvernul;
- Puterea judecatoreasca - Curtea Suprema de Justitie.
Fata de Constitutia din 1923, pe a avut-o ca model, noua lege a creat institutii noi precum Curtea Constitutionala, care vegheaza asupra constitutionalitatii legilor, si Avocatul poporului, care apara drepturile si libertatile cetatenesti in raport cu autoritatile publice.
In conditiile desfasurarii procesului de integrare europeana, Constitutia din 1991 a fost revizuita in 2003 pentru a fi in concordanta cu noile realitati impuse de viitoarea aderare a Romaniei la UE. Articolele revizuite au fost supuse aprobarii natiunii prin referendumul din octombrie 2003. Din acest moment mandatul presedintelui se prelungeste la 5 ani.
Alte Lectii din istorie
- Istoria Tarilor Romane in Secolul XVII
- Etnogeneza Romaneasca
- Al Doilea Razboi Mondial (1 sept. 1939 – 2 sept. 1945)
- Ghid Istorie pentru Bacalaureat: Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari
- Autonomii locale si institutii centrale - sinteza
- Sinteze istorie bacalaureat 2009
- Relatiile externe ale Romaniei pana la Primul Razboi Mondial
- Evolutia Transilvaniei in secolele al IX-lea - al XVI-lea
- Ghid Istorie pentru Bacalaureat: Constitutii
- Ghid Istorie pentru Bacalaureat: Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. Identitatea Românilor. Romanizarea. Formarea poporului și a limbii române. Teoria imigraționistă


