Subiecte Extrase Limba Romana Profil Uman si Pedagogic Bacalaureat 2014 Sesiunea august-septembrie

 

SUBIECTUL I	(30 de puncte)
Citeşte următorul text:

 

Am mers la Lydda, îndemnat de curiozitatea vinovatului care se simte atras către victimă.

Îmi tremurau picioarele pe când urcam la dânsa. Mi se părea că mă duce să-mi arate locul lor de suferinţă. Şi când colo, intrai într-o casă omenească, în care ordinea, curăţenia şi gustul cu care toate erau aşezate ar fi putut trece drept lux.

Lydda mă introduse într-un salonaş plin de lumină, iar ea se făcu nevăzută. În faţa uşei, un portret al fiului meu, care părea că vrea să iasă din cadru.

Cu câtă iubire fusese mângâiată pânza aceea, o spunea fruntea, pe care geniul morţii pusese un suflu de incomparabilă poezie; o spuneau ochii gânditori, plini de nobleţe; o spuneau înfăţişarea întreagă a omului, care, om fiind, avea ceva de arhanghel.

Cât voi fi stat aşa, muncit de gânduri, rătăcit ca într-un vis neclarificat, nu ştiu. Mă deşteptai numai când simţii respirarea caldă a Lyddei. Ea venise încetişor lângă mine şi se uita la portret.

— Seamănă, nu-i aşa?

Eu nu puteam vorbi. Ea luă un scaun şi se aşeză în spatele meu. Portretul mă hipnotiza. Vedeam pe fiul meu venind din fundul tabloului, senin, iertător, gata parcă să-mi deschidă braţele. Iluzia aceea mă fermeca, îmi umplea peptul de vibraţii generoase şi totodată îmi sfâşia sufletul. Ce limbă omenească poate spune amărăciunea remușcării, față cu ceea ce nu se mai poate îndrepta.

Mă întorsei spre Lydda: sta rezemată de masa de scris, uitându-se în jos. [...] Mai credea ea în ceva? În ce putea să mai creadă?

Mă sculai de unde şedeam, îmi ştersei ochii şi atinsei pe Lydda pe umăr.

— Numai geniul iubirei şi al durerei poate să se ridice până la atâta frumuseţe.

Ea [...] mă luă de braţ, rezemându-şi capul de mine. Mi se părea că întineresc [...]. Urmai vorba mai departe:

— Căci din nenorocire, fata mea, iubirea şi durerea sunt pururea împreună...

Ea zise încet un „da” atât de straniu, încât mă puse pe gânduri. Nebun ce eram! Parcă nu ştia ea mai bine decât mine că aşa este!

Schimbai numaidecât îndrumarea convorbirei, amintind despre dejun. Lydda mă rugă să trecem în camera de alături.

Redeveni deodată senină, liniştită, ca şi cum până atunci am fi vorbit de lucruri indiferente. [...] Dânsa era demnă, încerca să-şi ascundă nemângâierea tragică în care se simţea că pluteşte.

(Duiliu Zamfirescu, Lydda)

 

Redactează pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:

 

1.	Numește câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: a se îndrepta și
deodată.		2 puncte
2.	Explică rolul semnului întrebării în secvența: În ce putea să mai creadă?	2 puncte
3.	Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului lumină.	2 puncte
4.	Transcrie două cuvinte/secvențe din textul dat care aparțin câmpului semantic al artei.	4 puncte
5.	Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat.	4 puncte
6.	Selectează două secvențe, din textul dat, care conturează dimensiunea spațială.	4 puncte
7.	Prezintă rolul verbelor la timpul perfect simplu în textul dat.	4 puncte

8.

Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic.

4 puncte

9.

Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, secvența: Portretul mă hipnotiza. Vedeam pe fiul meu venind din fundul tabloului, senin, iertător, gata parcă să-mi deschidă braţele. Iluzia aceea mă fermeca, îmi umplea peptul de vibraţii generoase şi totodată îmi sfâşia sufletul. Ce limbă omenească poate spune amărăciunea remușcării, față cu ceea ce nu se mai poate îndrepta.

4 puncte

SUBIECTUL al II-lea	(30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul presei literare într-o epocă/perioadă istorică și culturală.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprim ării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temădată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte.  6 puncte

SUBIECTUL al III-lea	(30 de puncte)

Redactează un eseu de 600- 900 de cuvinte în care să prezinți tema şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat, aparținând perioadei postbelice.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat în perioada postbelică;

– prezentarea a două imagini/idei poetice din textul studiat, relevante pentru tema și viziunea despre lume;

– ilustrarea a patru elemente de compoziție şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema și viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziție şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);

– susținerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat.

Notă!

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct;respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).

 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

 

Limba şi literatura română

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

 

 

•        Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

•        Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.

•        Se acordă10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

 

SUBIECTUL I                                                                                                                (30 de puncte)

1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: a se îndrepta – a se ameliora; deodată– brusc) 2x1p=2 puncte

2. explicarea rolului semnului întrebării din secvenţa indicată(de exemplu: marchează sfârșitul unui enunț interogativ) 2 puncte

3. construirea oricărui enunţ în care se ilustrează corect sensul conotativ al substantivului indicat

2 puncte

4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/secvențe care aparţin câmpului semantic

al cuvântului indicat (de exemplu: portret, poezie)	2x2p=4 puncte
5. menționarea tipului de perspectivă narativă– perspectivă subiectivă	4 puncte

6. câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială în textul dat (de exemplu: într-un salonaş plin de lumină; în faţa uşei) 2x2p=4 puncte

7. prezentarea adecvată şi nuanţată a rolului verbelor la timpul perfect simplu 4 p./prezentare superficială2 p. 4 puncte

8. − câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; utilizarea naraţiunii ca mod de expunere) 2x1p=2 puncte

− câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre trăsăturile

menţionate	2x1p=2 puncte
9. – comentarea adecvată şi nuanţată a secvenţei citate	3 puncte

•        comentare adecvată și nuanțată a secvenței: 3 p.

•        comentare schematică: 2 p.

•        încercare de comentare, tendința de rezumare: 1 p.

– respectarea precizării privind numărul de cuvinte	1 punct
SUBIECTUL al II-lea	(30 de puncte)

−  structura discursului de tip argumentativ:

•        formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei

componente: ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p./formulare parţial adecvată2 p. 4 puncte

•        utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p./utilizare parţial adecvată2 p.

                                                                                                    4 puncte

− conţinutul argumentării:

•   formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă                             2 puncte

•        câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei

2x3p=6 puncte

•        câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate

 

	2x3p=6 puncte
•     formularea unei concluzii pertinente	2 puncte