Cerință: Comentează particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice, elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat, apartinand perioadei pașoptiste
- Sumar: Pastelul Malul Siretului, de Vasile Alecsandri
- Poezia Malul Siretului de Vasile Alecsandri
- Exemplul 1 de Eseu: Poezia Malul Siretului de Vasile Alecsandri
- Exemplul 2 de Eseu: Malul Siretului de Vasile Alecsandri
Sumar: Pastelul Malul Siretului, de Vasile Alecsandri
Apariţia “Convorbiri literare” - 1 mai 1869
Pastelul – specie a genului liric, în care se descrie un colţ de natură, un peisaj, prin intermediul căruia poetul îşi exprimă indirect sentimentele.
Tema - trecerea timpului
Eul liric apare în ipostaza de spectator, deşi priveşte cu seninătate, dar şi cu resemnare trecerea timpului.
Ultima strofă are un ton ELEGIAC—TRIST, rezultat din faptul că doar poetul este conştient în această natură în mişcare de trecerea timpului.
Nivelul fonetico-prozodic:
- rima pereche, feminină;
- ritmul trohaic;
- poezia este structurată în 4 catrene;
- observăm prezenţa abundentă a imaginilor artistice şi a figurilor de stil, ceea ce ne arată că avem în faţă un tablou, o descriere;
Strofa 1
42 comparaţii: aburii-fantasme şi râul luciu – balaur;
- personificare: râul se-ncovoaie – trezirea naturii, dezmorţirea ei;
- metafora: solzi de aur sugerează valurile şi sclipirea lor;
- verbe: se ridică, se despică, mişcă - de mişcare, dinamice - sugerează trezirea naturii la viaţă;
- predomină imaginile vizuale;
Strofa 2
- epitetul cromatic: malu-i verde
- epitete ornante: prundişul lunecos şi malul năsipos - caracteristici ale tabloului naturii.
- personificare – apa adoarme la bulboace
- pron. pers “eu” - atrage atenţia asupra eului liric;
- apa care curge - trecerea timpului;
- verbe statice: mă aşez, privesc - starea reflexivă a poetului;
- imagini vizuale-statice: privesc cum apa curge;
Strofa 3
- epitet: salcie pletoasă;
- epitetul personificator: viespe sprintioară – sugerează dinamismul, viaţa;
- inversiune: sălbatici raţe;
- imagini vizuale dinamice: viespe sprintioară;
- verbe dinamice:saltă, se coboară.
Strofa 4
- epitet –gândire furată;
- subst. abstract “gândirea”- starea de meditaţie în care se află poetul, obsedat de aceeaşi imagine a râului care curge;
- repetiţia: apa curge (strofa 2) şi râul curge (strofa 4) - evidenţiază obsesia poetului şi tensiune interioară;
- epitet cromatic şi metaforic– şopârlă de smarald;
- vb. onomatopeic: lunca clocoteşte - imită viaţa, mişcarea;
- epitet sinestezic: năsipul cald;
Poezia Malul Siretului de Vasile Alecsandri
|
Malul Siretului
Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale |
Exemplul 1 de Eseu: Poezia Malul Siretului de Vasile Alecsandri
Pastelul este creaţia lirică în versuri, în care este descris un tablou de natură, realizat prin îmbinarea planurilor uman-terestru şi universal-cosmic. Poetul (eul liric) îşi exprimă în mod direct stările, emoţiile, sentimentele trăite în faţa peisajului zugrăvit. Ca procedee artistice, pastelul îmbină imaginile vizuale cu imaginile auditive, motorii, cromatice, olfactive etc, un rol important avându-l figurile de stil (tropii), eufonia şi coloristica elementelor ce compun tabloul respectiv.
Poezia "Malul Siretului", publicată în "Convorbiri literare" este unul dintre cele mai izbutite pasteluri ale lui Alecsandri, fiind o creaţie reprezentativă pentru întreg ciclul, atât prin tehnica artistică, cât şi prin atmosfera emoţională.
Această creaţie lirică, apreciată în mod deosebit de mai mulţi exegeţi literari, se particularizează prin două aspecte inedite: lirismul obiectiv din prima şi a 'treia strofa, definit de verbele şi pronumele la persoana a IlI-a şi lirismul subiectiv evidenţiat de prezenţa persoanei întâi, în strofele a doua şi a patra, evidenţiind nota meditativă auctorială din ultima strofa.
Din perspectivă preromantică, descrierea peisajului este realizată prin îmbinarea discretă a planului uman-terestru cu cel universal-cosmic, alcătuite din imagini artistice şi figuri de stil.
Imaginarul poetic transfigurează realitatea concretă într-o viziune artistică specifică eului liric, a cărui interpretare implică reflectarea sensibilă a lumii înconjurătoare prin funcţia expresivă şi estetică a cuvântului, sunetelor şi culorilor.
Titlul ilustrează locul mirific ce 1-a inspirat pe Alecsandri în această poezie, malul râului Siret, care curgea prin apropierea meleagurilor atât de dragi poetului, moşia de la Mirceşti. Incipitul este imaginea artistică a momentului unic al zorilor, când dimineaţa se infiltrează în "aburii uşori ai nopţii".
Strofa întâi descrie momentul incert al dimineţii devreme, când ziua se îngână cu noaptea, întreaga natură pare adormită, iar deasupra luncii Siretului plutesc "aburii uşor ai nopţii", ce par "fantasme", comparaţia provocând o puternică stare emoţională. Planul cosmic, animat de imaginea motorie a cetii care "se despică" printre ramurile copacilor, se îmbină cu planul terestru însufleţit de imaginea vizuală a râului personificat, care "se-ncovoaie" pe sub arborii din luncă. Comparaţia "ca un balaur" este de factură mitologică, asemenea metaforei "mişcă solzii lui de aur", care sugerează curgerea lentă a valurilor unduitoare ale râului: Epitetul cromatic "solzii lui de aur" accentuează fiorul lăuntric provocat de lumina strălucitoare a dimineţii, care se reflectă în undele Siretului. Verbele "se ridică.", "se despică", "se-ncovoaie", "mişcă" reprezintă mărcile lexico-gramaticale care atestă lirismul obiectiv, distanţarea eului liric în contemplarea naturii dinamizate.
Strofa a doua ilustrează natura terestră şi lirismul subiectiv prin introducerea persoanei întâi singular, vocea auctorială exprimând în mod direct admiraţia şi încântarea pentru peisajul de basm al dimineţii. Aşezat pe "malu-i verde", eul liric, în ipostaza privitorului, este fascinat de curgerea continuă a Siretului, care "la cotiri se perde" şi ale cărui ape somnoroase sapă "malul năsipos". Atracţia pe care peisajul o exercită asupra eului liric este exprimată prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de verbe şi pronume la persoana I singular: "mă duc", "mă aşez", "privesc".
Lirismul obiectiv compune un tabloul dominat de imagini motorii: "apa curge", "se schimbă-n vălurele". Epitetul cromatic "malu-i verde" sugerează un anotimp călduros, iar alte epitete descriptive, contribuie, prin sugestie, la crearea emoţiei pentru frumuseţea peisajului: "prundişul lunecos", "malul năsipos", elemente ce constituie planul obiectului privit de eul liric. Râul Siret este personificat şi în această strofă, deoarece "adoarme la bulboace".
In strofa a treia se manifestă lirismul obiectiv şi începe cu imaginea delicată a sălciei pletoase care se apleacă deasupra undelor Siretului, tabloul fiind brusc dinamizat şi animat de un peşte care "saltă-n aer după-o viespe sprintioară" şi de raţele sălbatice care "se abat din zborul lor", aşezându-se pe undele primitoare. De remarcat în această strofă sunt epitetele care evidenţiază detaliile peisajului: "salcie pletoasă", "viespe sprintioară", "apa-ntunecată", "nour-trecător". Epitetul în inversiune "sălbaticele raţe" accentuează ideea peisajului viu prin specificul păsărilor care poposesc "din zborul lor" în aceste locuri feerice, iar metafora "un nour trecător", sugerează stolul de raţe care întunecă temporar albia râului. Ca element de compoziţie, se remarcă, în această strofă, simetria sintactică realizată prin conjuncţia "când" aşezată la începutul fiecărui vers pentru eufonie şi accent ideatic.
Ultima strofă accentuează ideea că acest pastel nu descrie numai un peisaj natural, exterior, ci şi un peisaj interior, al sufletului, evidenţiind lirismul subiectiv al poeziei. Atitudinea auctorială este meditativă, prezenţa eului liric în mijlocul naturii feerice evidenţiindu-se prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de pronumele la persoana I singular: "mea", "mine". Gândurile sinelui poetic sunt atrase hipnotic de valurile mişcătoare, prin metafora curgerii Siretului, care sugerează trecerea ireversibilă şi implacabilă a timpului: "Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale/ Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale".
Eul liric se detaşează, parcă, de natura înconjurătoare, contemplând fascinat şi încremenit de admiraţie lunca Siretului ce "clocoteşte" şi privind captivat "o şopârlă de smarald" care, personificată, se uită curioasă la el: "Cată ţintă, lung la mine, părăsind năsipul cald".
Versurile lungi, de 15-16 silabe ca în toate pastelurile lui Vasile Alecsandri, ritmul trohaic şi rima împerecheată creează un tablou pictural, un adevărat spectacol al naturii, care provoacă eului liric trăiri profunde de fascinaţie şi desfătare spirituală, duse până la extaz.
Cu "Pastelurile", Vasile Alecsandri atinge treapta deplinei maturizări a talentului său. Clasicismul acestor creaţii lirice se manifestă nu numai în viziunea poetului asupra naturii, ci şi pe tărâmul expresiei. în studiul "Direcţia nouă în poezia şi proza română" (1872), Titu Maiorescu afirma că "Pastelurile" constituie "cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii române îndeobşte".
Exemplul 2 de Eseu: Malul Siretului de Vasile Alecsandri
Alecsandri se situeaza in fruntea poetilor pasoptisti, pastelurile sale constituind primul moment de stralucire a poeziei romane. Titu Maiorescu considera ca pastelurile poetului sunt “insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii” si “sunt scrise intr-o limba asa de frumoasa”, incat criticul apreciaza ca V. Alecsandri este: “Capul poeziei noastre literare din generatia trecuta”.
Pretuirea frumusetilor naturale ale tarii este o caracteristica a preromantismului, poeziile lui Alecsandri se incadreaza tematic in spiritul pasoptist prin ilustrarea frumusetilor patriei ca o expresie a sentimentului de mandrie nationala, specifica epocii.
Poezia “Malul Siretului” a fost publicata in “Convorbiri literare” si apoi in volumul “Pasteluri”, fiind una dintre cele mai izbutite creatii ale poetului, poezia ilustreaza trasaturile speciei pastel. Pastelul este creatia lirica in versuri care, prin descriere, infatiseaza tablouri de natura, reale sau imaginare, poetul exprimandu-si direct emotiile, sentimentele in fata peisajului zugravit.
Titlul poeziei este sugestiv pentru incadrarea acesteia in cadrul pastelului, prin semantica sa ilustreaza locul mirific ce l-a inspirat pe Alecsandri, malul raului Siret ce curge prin apropierea meleagurilor indragite, mosia de la Mircesti.
Structura formala a textului prezinta un discurs de patru catrene, cu masura versurilor de 15-16 silabe, ritmul trohaic, rima imperecheata, elementele prozodice confera muzicalitate versurilor, impunand un anumit ritm al rostirii menit sa accentueze sentimentele exprimate direct. Dintr-o alta perspectiva, poezia lui Alecsandri se particularizeaza prin doua aspecte inedite, prima strofa este specifica lirismului obiectiv, strofa a doua se defineste prin prezenta persoanei I ca marca a lirismului subiectiv, ilustrandu-se astfel imbinarea clasicismului cu romantismul, structura compozitionala fiind preponderent clasica.
Din perspectiva neromantica descrierea naturii se realizeaza prin imbinarea discreta a planului uman-terestru cu cel universal-cosmic realizand imagini artistice de o mare forta sugestiva. Apartinand liricului, poezia prezinta un imaginar poetic in care realitatea transfigurata evidentiaza viziunea subiectiva ce implica reflectarea lumii inconjuratoare din punct de vedere al trairilor. Poezia evolueaza pe doua planuri, cel al realitatii exterioare, al naturii unei dimineti de vara pe malul Siretului si cel al trairilor in relatie directa cu peisajul.
Prima strofa surprinde momentul incert al inganarii dintre noapte si zi cand intreaga natura pare adormita, iar deasupra lumii plutesc “aburii usori ai noptii”. Taina naturii, atmosfera de mister, romantica, este sugestiv realizata prin comparatie, ceata se asociaza cu “fantasme” ce se ridica treptat. In continuare este o imaginea statica intalnita in poezia parnasiana, asiciata imaginii motorie “printre ramuri se despica”. Impresioneaza imaginea vizuala a raului personificat” se-ncovoaie sub copaci”, prin comparatie imaginea Siretului se asociaza cu un balaur cu “solzi de aur”. Verbele la pers a3a sunt marcile lexico-gramaticale ale lirismului obectiv ce presupune distribuirea eului liric in contemplarea naturii.
A doua strofa, ilustreaza lirismul subiectiv prin introducerea in discurs a persoanei I singular, eul liric in ipostaza contempaltiva exprimandu-si fascinatia pentru peisajul de basm. Accentul cade pe descrierea spatiului terestru in tablou aflandu-se imaginea raului in curgerea sa domoala. Imaginea se contureaza prin detalii semnificative “malul verde”, “valurile”, “prundis alunecos”, “mal nisipos”. Accentul cade pe epitete. Se remarca utilizarea anaforei prin repetarea adverbului de mod “cum” pentru a crea o simetrie formala vietii specific momentului rasaritului este redat in imagini dinamice ' o mreana salta-n aer dupa-o viespe sprintioara', 'rate salbatice s-abat de zbor...'. Simetria lirica a versurilor se realizeaza prin anafora, repetarea adv 'cand'.
Ultima strofa ilustreaza o alta trasatura a pastelului, in sensul in care acesta nu numai ca realizeaza imaginea unui peisaj natural exterior ci si 'un peisaj interior', unul al sufletului, este o exprimare directa a trairilor in fata tabloului naturii. Lirismul este subiectiv, atitudinea eului poetic este meditativa, imaginea curgerii raului declanseaza sentimentul timpului in curgerea sa ireversibila: 'Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale/ Cu cel rau care-n veci curge, far-a se opri din cale'. Nostalgia eternitatii, dorinta omului de a imprumuta o farama din vesnicia naturii este esenta meditatiei poetice. Finalul poeziei este .... Lunca siretului este locul triumfului vietii, imaginea soparlei 'de smarald' este simbolul vietii.
In concluzie, poezia este un pastel prezentand un tablou din natura care in viziunea poetica este locul linistii sufletesti al contemplatiei, al meditatiei, idei exprimate printr-un sugestiv limbaj figurat.
Alte conținuturi pentru examenul de Bacalaureat:
|
Limba română: Teorie pentru rezolvarea subiectelor de bac: Proba orală de competențe: Tot ce trebuie sa stii la Proba orala BAC Romana Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana. Aspecte teoretice si Modele de subiecte Solutii si Rezolvari
Proba scrisă: Tot ce trebuie sa stii pentru a rezolva subiectul I și II din cadrul examenului de bacalaureat la limba si literatura romană:
|
|---|
Subiectul I
- *Dacă ești un creator de conținut pe nișa bacalaureat iar siteul ebacalaureat.ro te inspira/ te ajută în selectarea conținutului te rugăm să specifici sursa. Aceste materiale pot fi copiate sau reproduse numai cu menționarea sursei: https://www.ebacalaureat.ro/
- *conținutul este actualizat frecvent, dacă ai completări/ observații nu ezita să ne scri pe una dintre paginile de socializare (FaceBook, Instagram, Discord sau e-mail.
