BACALAUREAT 2014. VARIANTA EXTRASĂ LA ROMÂNĂ, SESIUNEA SPECIALĂ
VARIANTA 10. Varianta extrasă de Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) pentru examenul național de Bacalaureat 2014, sesiunea specială, valabila pentru proba scrisă la Limba și Literatura Română.
Proba scrisă – proba E)a) – proba scrisă la Limba și Literatura Română, din cadrul sesiunii speciale a examenului de bacalaureat pentru absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale a avut loc în data de 26 mai 2014.
La sesiunea specială a examenului de bacalaureat au participat absolvenții de liceu din loturile naționale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele și competițiile internaționale.
SUBIECTE EXTRASE LA ROMÂNĂ, BACALAUREAT 2014 SESIUNEA SPECIALĂ:
Varianta 10 Limba Română, Profil Uman si Pedagogic Sesiunea specială, Bacalaureat 2014 (*pdf)
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2014
Proba E. a) 26 mai 2014
Limba şi literatura română
Varianta 10
Filiera teoretică– Profilul umanist; Filiera vocaţională– Profilul pedagogic
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
|
SUBIECTUL I |
(30 de puncte) |
|
|
Citeşte următorul text: |
Scena VIII |
|
|
|
|
ȘTEFAN:Eram convins că ceea ce se întâmplă aici, între noi doi, este mai adânc și mai grav decât tot ce lăsaseși în urmă. Și de aceea nici nu mă interesa, și de aceea nu întrebam. Dar m- am înșelat. Cumplit: [...] ca un licean, ca un începător. E de ajuns săt e cheme, pentru ca să fugi și să lași totul aici, ca și cum n-ar fi fost decât o glumă, ca și cum n-ar fi fost decât un joc.
CORINA: Dar un joc a fost, Ștefan ... Jocul de-a vacanța. L-ai uitat așa de repede? Tu m-ai învățat să-l joc și tocmai tu îl strici? Ce artă ai tu să înveți pe alții jocuri, pe care pe urmăle pierzi! (încercând să surâdă:) Așa a fost și cu ping-pongul.Ții minte? Tu mi-ai pus racheta în mână și după trei zile ai pierdut. [...]
ȘTEFAN:Totuși, nu poți pleca așa, Corina. Ce știu eu despre tine?
CORINA: Ce-ai zis? Ce știi tu despre mine?(Îl sărută.) Știi asta.(Îl sărută iar.) Și asta.Și multe altele. Știi totul.
ȘTEFAN:Și nu știu nimic.
CORINA: Întocmai. Știi totul și nu știi nimic. Mai mult decât totul și mai puțin decât nimic nu se poate. Ce mai vrei?
ȘTEFAN (răspicat):Vreau să știu de ce pleci.
CORINA: Pentru că trebuie. Pentru căs e sfârșește. Pentru că mă întorc. ȘTEFAN:Unde? Lângă cine?
CORINA (un moment de tăcere. Pe urmă, cu o schimbare de voce, cu o nuanță de oboseală și de rezistență care cedează): Ascultă,Ștefan. Nu mai întreba. Simt că dacă mai întrebi, am să răspund. S -ar putea să-ți pară rău ... Și eu știu să întreb. Dar nu vreau. Cine ești tu? Cine sunt eu? Nu știu. Poate că ești prințul de Galles. Poate că sunt o mare dansatoare. Pe vapor niciodată nu știi bine cine au fost tovarășii tăi de călătorie. Ștefan ... poate că într-adevăr ești prințul de Galles. Rămâi așa. Ce vrei să aflu de la tine? Că ești un mic inginer, sau un mic avocat, sau un mic arhitect ... [ ...] Că tot anul ai făcut economii naive, de care te jenezi, pentru ca să cucerești o lună de vacanță, în care ți-ai putut da impresia că trăiești o viață somptuoasă... (coborând glasul)cu o sută optzeci de lei pe zi ... [...] Ștefan! ...
Lasă-măsăfiu necunoscuta care se rupe de lângă tine, pentru a se întoarce într-o viață de mister. Lasă-mă să fiu marea dansatoare […]. Și tu ... rămâi prințul meu de Galles.
(Tăcere. Se privesc lung. Ștefan schițează un gest de obiecție, ar vrea să răspundă, să reziste. Corina îl oprește cu o ridicare de mână, ca și cum i-ar zice: „nu, lasă, vezi bine că am dreptate, vezi bine că nu mai e nimic de spus”. Pe urmă se îndepărtează, urcă scările, iese din scenă, urmărită de privirea lui.)
(Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța)
Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
|
1. |
Notează câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: cumplit şi călătorie. |
|
|
|
2. |
Explicărolul virgulei în secvenţa: Dar un joc a fost, Ștefan ... |
2 puncte |
|
|
2 puncte |
|
||
|
3. |
Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului avocat. |
2 puncte |
|
4. |
Precizează tema discuției dintre Ștefan și Corina. |
4 puncte |
|
5. |
Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe. |
4 puncte |
|
6. |
Menționează o modalitate de caracterizare a personajului Corina, exemplificând-o cu o secvență |
|
|
semnificativă, din textul dat |
4 puncte |
|
|
7. |
Prezintă rolul notațiilor autorului din textul dat. |
4 puncte |
|
8. |
Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. |
4 puncte |
|
9. |
Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvenţă: |
4 puncte |
CORINA (un moment de tăcere. Pe urmă, cu o schimbare de voce, cu o nuanță de oboseală și de rezistență care cedează): Ascultă,Ștefan. Nu mai întreba. Simt că dacă mai întrebi, am să răspund.S-ar putea să-ți pară rău ... Și eu știu să întreb. Dar nu vreau. Cine ești tu? Cine sunt eu? Nu știu. Poate că ești prințul de Galles. Poate că sunt o mare dansatoare. Pe vapor niciodată nu știi bine cine au fost tovarășii tăi de călătorie. Ștefan ... poate că într-adevăr ești prințul de Galles. Rămâi așa.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre importanța păstrării valorilor naționale într-o epocă a globalizării.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi
|
de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. |
6 puncte |
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele două personaje alese din romanul psihologic studiat, aparținând perioadei interbelice;
– evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje;
– ilustrarea a patru componente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru relația dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
- Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi deanaliză şi de argumentare – 3 puncte;utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;punctuaţia – 2 puncte;aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct;respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibăminimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru notarea fiecărui sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: cumplit – teribil; călătorie– voiaj) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvenţa indicată(izolează un substantiv în cazul vocativ de restul
|
enunțului) |
2 puncte |
|
|
3. construirea oricărui enunţ în care se ilustrează sensul conotativ al substantivului indicat |
|
|
|
4. precizarea temei discuției dintre cele două personaje (de exemplu: iubirea ca joc) |
2 puncte |
|
|
4 puncte |
|
|
5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din textul dat care sunt mărci ale adresării directe (de exemplu: substantive în cazul vocativ, verbe la modul imperativ) 2x2p=4 puncte
6. menționarea unei modalităţi de caracterizare a personajului Corina, exemplificând răspunsul printr-o secvenţă semnificativădin textul dat 4 p./menționarea unei modalităţi de caracterizare, fără exemplificare 2 p. 4 puncte
|
7. |
prezentarea adecvată şi nuanţatăa rolului notațiilor autorului în textul dat 4 p./prezentare |
|
|
schematică 2 p. |
4 puncte |
|
|
8. |
– câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două dintre trăsăturile genului dramatic prezente în |
|
|
textul dat (de exemplu: folosirea dialogului ca mod de expunere; prezența notațiilor autorului) |
||
|
|
|
2x1p=2 puncte |
|
|
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două |
|
|
trăsături menţionate |
2x1p=2 puncte |
|
|
9. |
– comentarea secvenței citate |
3 puncte |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte |
1 punct |
|
SUBIECTUL al II-lea |
(30 de puncte) |
|
− structura discursului de tip argumentativ:
• formulare adecvatăa ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei
componente: ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p./formulare parţial adecvată2 p. 4 puncte
• utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p./utilizare parţial adecvată 2p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
formularea ipotezei/a propriei opinii faţăde problematica propusă 2 puncte
• câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele douăargumente adecvate ipotezei
2x3p=6 puncte
• câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
|
|
2x3p=6 puncte |
|
|
formularea unei concluzii pertinente |
2 puncte |
|
− respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte: |
|
|
|
|
registrul stilistic adecvat cerinţei |
1 punct |
• respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
• respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie
|
– 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) |
2 puncte |
|
respectarea precizării privind numărul de cuvinte |
1 punct |
|
SUBIECTUL al III-lea |
(30 de puncte) |
|
Conținut – 16 puncte |
|
– câte 2 puncte pentru prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre cele
două personaje alese din romanul psihologic studiat 2x2p=4 puncte
(Cele 2 puncte pentru fiecare personaj se acordă astfel:
• prezentare nuanțată și adecvatăa statutului social, psihologic, moral etc. al personajului 2 p.
• prezentare schematică sau superficialăa statutului social, psihologic, moral etc. al personajului 1p.)
– evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația
dintre cele două personaje 4 puncte
• prezentarea evoluției relației dintre personaje și ilustrarea acesteia prin două episoade/citate/secvențe comentat/comentate 4 p.
• prezentarea evoluției relației dintre personaje și ilustrarea printr-un episod/un citat/o secvențăcomentat/comentată2 p.
• simpla numire a unor episoade/secvențe sau tendința de rezumare 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru componente de structură, de compoziție și de limbaj ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje 4x1p= 4 puncte
− susținerea opiniei formulate cu argumente adecvate 4 p./încercare de susținere a opiniei formulate sau schematism 2 p./simpla formulare a opiniei 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
• 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
• 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
• 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante
• 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
• 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
|
sintaxă adecvată2 p./vocabular restrâns, monoton 1 p.) |
2 puncte |
|
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) |
2 puncte |
|
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) |
2 puncte |
|
− aşezarea corectăa textului în pagină, lizibilitatea |
1 punct |
|
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte |
1 punct |
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie săaibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
