Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)





Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

Prima masura adoptata de Cuza a fost stabilirea capitalei unice la Bucuresti. Au fost trimisi emisari (diplomati) in principalele capitale europene pentru a se obtine recunoasterea dublei alegeri.
A fost creat un minister de razboi, avandu-l ca ministru pe generalul Emanoil Florescu. A fost creat un sistem de unitati metrice (ocaua) si au fost unificate serviciile de posta si telecomunicatii.
In decembrie 1861, Cuza face o vizita la Constantinopol, obtinand recunoa-sterea din partea sultanului a dublei alegeri si a unirii, pe toata durata vietii sale.
In ianuarie 1862 s-a constituit prima Adunare legiuitoare (unicamerala) si este ales primul guvern unic al tarii, avandu-l ca prim-ministru pe Barbu Catargiu, iar la 24 ianuarie Principatele Unite si-au luat numele de Romania.
Cuza a incercat sa puna in aplicare proiectul de reforma agrara, dar a intampinat o opozitie categorica din partea primului-ministru Barbu Catargiu. Acesta a afirmat ca atat timp cat va fi prim-ministru nu se va aduce nicio modificare ordinii existente. La cateva zile dupa aceasta afirmatie, Catargiu este asasinat in conditii nestiute.
A urmat ca prim-ministru Nicolae Kretzulescu, iar din oct. 1863 Mihail Kogalniceanu devine noul prim-ministru. In timpul lui Kogalniceanu s-au aplicat reformele care au contribuit la modernizarea societatii.
In decembrie 1863 e pusa in aplicare “Reforma Secularizarii averilor manastiresti”. Erau avute in vedere averile manastirilor grecesti inchinate Muntelui Athos, care detineau o parte semnificativa din suprafata arabila a tarii.
In 2 mai 1864 Mihail Kogalniceanu pune in discutia adunarii proiectul de reforma agrara. Adunarea, dominata de marii boieri conservatori, refuza proiectul si ii da lui Kogalniceanu vot de neincredere, vot de blam.

Conform normelor parla-mentare, Kogalniceanu ar fi trebuit sa demisioneze.

Prin lovitura de stat din 2 mai 1864, Cuza il mentine pe Kogalniceanu ca prim-ministru, dizolva Adunarea si impune un nou document cu valoare constitu-tionala: “Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris”. Aprobat prin plebiscit (consultarea populatiei, sinonim cu referendum), documentul a mentinut principiul separarii puterilor in stat, dar a impus preponderenta executivului asupra legisla-tivului, instituind domnia autoritara.
Adunarea legiuitoare devine bicamerala: Corpul Ponderator sau Senatul (nou infiintat) (cu membri alesi de catre domnitor) si Adunarea electiva. Legea electorala este modificata, censul (taxa) fiind micsorat pentru a se permite accesul la vot unei categorii mai largi de cetateni.  

Legea rurala (Reforma Agrara) este pusa in aplicare la 14 august 1864, prima din istoria Romaniei. Reforma a contribuit la modernizarea agriculturii romane si la inlaturarea relatiilor de claca. Improprietarirea fostilor clacasi se facea in functie de numarul de vite, prin despagubire, taranii platind contravaloarea terenului timp de 15 ani, dar 30 de ani nu puteau sa-l vanda.

In 1860 este infiintata Universitatea din Iasi, iar in 1864 Universitatea din Bucuresti. In decembrie 1864 este publicata legea instructiunii publice (legea invatamantului), conform careia invatamantul primar era gratuit si obligatoriu, cel secundar era de 7 ani, iar cel universitar de 3 ani.
Politica domnitorului a nemultumit atat pe conservatori cat si pe liberalii radicali, care s-au aliat in “Monstruoasa Coalitie”. Activitatea acestei coalitii a determinat abdicarea lui Al.I.Cuza la 11 februarie 1866.

Alte Lectii din istorie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]