Revolutia de la 1821 din Tarile Romane

Revolutia de la 1821 din Tarile Romane
La 30 ianuarie 1821 moare ultimul domn fanariot Alexandru Șuțu.
La 31 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu, fost ofiter in armata rusa si capitan de panduri, lanseaza la Padis “Proclamatia” prin care cheama la lupta, impotriva “Tagmei jefuitorilor”, pe toti locuitorii Tarii Romanesti.
Tudor a colaborat in declansarea acestei miscari cu societatea secreta sreceasca “Eteria” condusa de Alexandru Ipsilanti. Scopul acestei societati era eliberarea grecilor din Balcani de sub dominatia otomana.
Tudor Vladimirescu si-a organizat armata si a pornit catre Bucuresti. Aici marea boierime formase “Comitetul de Oblăduire” si a incredintat conducerea Tarii Romanesti lui Tudor.
Acesta a stat in Bucuresti aproximativ 2 luni, timp in care a facut cunoscut programul revolutiei intitulat “Cererile Norodului Romanesc”. Aici Tudor revendica inlaturarea domniilor fanariote, numirea in functie sa se faca pe merit, infiintarea armatei nationale si desfiintarea vamilor interne intre Moldova si Tara Romaneasca.
Concomitent cu actiunea lui Tudor in Tara Romaneasca, in Moldova intra armata eterista condusa de Ipsilanti. Ipsilanti a anuntat la Iasi ca actiunea sa e spriji-nita de tarul Rusiei, dar acesta a negat orice implicare, fapt ce a permis Imperiului Otoman sa intervina cu armata in Tara Romaneasca.
Intre timp, Tudor e acuzat de tradare de catre Ipsilanti si apoi e ucis din ordinul acestuia. Armata lui se va destrama, iar Tara Romaneasca va fi ocupata cateva luni de armata otomana.
Desi miscarea a fost infranta, principala sa urmare a fost restaurarea in 1822 a domniilor pamantene prin Ionita Sandu Sturdza in Moldova si Grigore Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca.