- Chiar în condiţiile agravării relaţiilor internaţionale, în anii ’30 ai secolului al XX-lea, România a continuat să desfăşoare acţiuni de colaborare cu toate statele. În anul 1933, Nicolae Titulescu a elaborat textul documentelor cu privire la definiţia agresiunii în relaţiile internaţionale.
- Legăturile diplomatice cu statul sovietic au fost reluate, în anul 1934, deschizându-se legaţii la Bucureşti şi Moscova, iar România a susţinut admiterea U.R.S.S. în Societatea Naţiunilor.
- Totodată, la iniţiativa statului român, s-a putut realiza alianţa cu Iugoslavia, Grecia şi Turcia, Înţelegerea Balcanică (1934).
- Dezmembrarea Cehoslovaciei, în anii 1938 - 1939, şi izbucnirea unui nou război mondial, în anul 1939, au adus schimbări în atitudinea României pe plan internaţional. Teritoriul românesc a fost vizat de statele revizioniste prin înţelegeri secrete, precum Pactul Ribbentrop-Molotov, de la 23 august 1939, încheiat de Germania şi U.R.S.S..
- În anul 1940, după ce alianţele ţării noastre au devenit inoperabile (Franţa a capitulat în faţa Germaniei, Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică nu au mai putut funcţiona etc.), România s-a găsit izolată pe plan extern.
- În urma a două note ultimative adresate la 26 şi 28 iunie 1940, autorităţile de la Bucureşti au acceptat cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord Uniunii Sovietice, ocupaţia sovietică instituindu-se, cu acest prilej, şi în ţinutul Herţa.
- Prin arbitrajul Germaniei şi al Italiei, la 30 august 1940, dictatul de la Viena, obliga România să cedeze nord-vestul Transilvaniei Ungariei.
- La 7 septembrie 1940, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul.
- Pentru a-şi recupera teritoriile pierdute, ţara noastră a intrat în războiul antisovietic la 22 iunie 1941, eliberând teritoriile ocupate de U.R.S.S.
- Continuarea războiului peste Nistru, nu a fost susţinută de cea mai mare parte a societăţii româneşti.
- În condiţiile contraofensivei sovietice din anii 1943 – 1944, atât Ion Antonescu, cât şi regele Mihai I şi opoziţia au iniţiat acţiuni diplomatice la Ankara, Cairo, Stockholm etc., pentru ieşirea României din războiul împotriva Naţiunilor Unite.
- România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, la 23 august 1944, şi a semnat armistiţiul cu Uniunea Sovietică, la 12 septembrie 1944. Prin luptă, întregul teritoriu al Transilvaniei a fost eliberat la 25 octombrie 1944.
