Politica externa a Romaniei in perioada 1930 - 1944





  • Chiar  în condiţiile agravării relaţiilor internaţionale, în anii ’30 ai secolului al  XX-lea, România a continuat să desfăşoare acţiuni de colaborare cu toate  statele. În anul 1933, Nicolae Titulescu a elaborat textul documentelor cu  privire la definiţia agresiunii în relaţiile internaţionale.
  •  
  • Legăturile  diplomatice cu statul sovietic au fost reluate, în anul 1934, deschizându-se  legaţii la Bucureşti şi Moscova, iar România a susţinut admiterea U.R.S.S. în  Societatea Naţiunilor.
  •  
  • Totodată,  la iniţiativa statului român, s-a putut realiza alianţa cu Iugoslavia, Grecia  şi Turcia, Înţelegerea Balcanică (1934).
  •  
  • Dezmembrarea  Cehoslovaciei, în anii 1938 - 1939, şi izbucnirea unui nou război mondial, în  anul 1939, au adus schimbări în atitudinea României pe plan internaţional.  Teritoriul românesc a fost vizat de statele revizioniste prin înţelegeri  secrete, precum Pactul Ribbentrop-Molotov,  de la 23 august 1939, încheiat de Germania şi U.R.S.S..
  •  
  • În  anul 1940, după ce alianţele ţării noastre au devenit inoperabile (Franţa a  capitulat în faţa Germaniei, Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică nu au  mai putut funcţiona etc.), România s-a găsit izolată pe plan extern.
  •  
  • În  urma a două  note ultimative adresate la  26 şi 28 iunie 1940, autorităţile de la Bucureşti au acceptat cedarea  Basarabiei şi a Bucovinei de Nord Uniunii Sovietice, ocupaţia sovietică  instituindu-se, cu acest prilej, şi în ţinutul Herţa.
  •  
  • Prin  arbitrajul Germaniei şi al Italiei, la 30 august 1940, dictatul de la Viena, obliga România să cedeze nord-vestul  Transilvaniei Ungariei.
  •  
  • La 7  septembrie 1940, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul.
  •  
  • Pentru  a-şi recupera teritoriile pierdute, ţara noastră a intrat în războiul  antisovietic la 22 iunie 1941, eliberând teritoriile ocupate de U.R.S.S.
  •  
  • Continuarea  războiului peste Nistru, nu a fost susţinută de cea mai mare parte a societăţii  româneşti.

  •  
  • În  condiţiile contraofensivei sovietice din anii 1943 – 1944, atât Ion Antonescu,  cât şi regele Mihai I şi opoziţia au iniţiat acţiuni diplomatice la Ankara,  Cairo, Stockholm etc., pentru ieşirea României din războiul împotriva  Naţiunilor Unite.
  •  
  • România  a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, la 23 august 1944, şi a semnat  armistiţiul cu Uniunea Sovietică, la 12 septembrie 1944. Prin luptă, întregul  teritoriu al Transilvaniei a fost eliberat la 25 octombrie 1944.
 

Alte Lectii din istorie

Please enable / Bitte aktiviere JavaScript!
Veuillez activer / Por favor activa el Javascript![ ? ]