Regimul stalinist - Gheorghe Gheorghiu Dej
Gheorghe Gheorghiu Dej a fost Secretar General al PCR din 1945.
In martie 1945, s-a legiferat noua reforma agrara prin care erau expropriate 1.500.000 ha de teren, cu care erau improprietarite peste 900.000 de familii de tarani. Aceasta masura a inlaturat marii proprietari de pamant, incercandu-se astfel atragerea taranimii de partea comunistilor. In aceasta perioada se vehicula sloganul "Ana, Luca, Teo, Dej - bagă spaima în burghezi".
O prima forma a rezistentei anticomuniste din Romania a reprezentat-o lupta din munti. Organizarea primelor nuclee de lupta anticomunista s-a realizat in a doua parte a anului 1945, devenind din ce in ce mai vizibile odata cu cresterea influentei PCR. Cele mai importante grupuri de rezistenta armata au fost Haiducii Muscelului, Haiducii lui Avram Iancu si Sumanele Negre. In zona Muscelului si in zona Muntilor Fagaras au avut loc puternice ciocniri cu trupele Securitatii. Depasite numeric si fara prea multe provizii si munitii, aceste grupuri au fost decimate de catre puterea comunista.
In februarie 1948, PCR isi schimba denumirea in Partidul Muncitoresc Roman, in urma unificarii cu PSD, devenind astfel unicul partid.
Odata incheiata distrugerea vechiului regim politic si a principalelor sale institutii, comunistii au continuat sovietizarea Romaniei prin impunerea statului totalitar si al controlului complet asupra societatii. Sunt constituite organele de represiune: Securitatea (1948) si Militia (1949), menite sa reprime rezistenta.
Din randul “dusmanilor poporului”, anihilati fizic de catre organele de represiune comuniste, au facut parte membri marcanti ai partidelor istorice interbelice, oameni de cultura, slujitori ai bisericii si multi altii. Majoritatea celor care au avut o functie publica, in orice domeniu, pana in 1945, au cunoscut teroarea sistemului comunist al penitenciarelor si coloniilor de munca. Se poate vorbi, asadar, de existenta, pana in 1964, unui adevarat gulag in Romania. Este cazul inchisorilor de la Galati si Ramnicul Sarat, al santierelor de la Canalul Dunare-Marea Neagra, precum si al coloniilor de munca fortata.
Un obiectiv important al noii puteri l-a constituit transformarea vechii economii de piata intr-o economie centralizata. In acest scop, este organizata nationalizarea principalelor mijloace de productie si trecerea lor in proprietatea statului (1948). Se introduce cenzura asupra presei, dogma marxist-leninista devine obligatorie in scoli, iar legea invatamantului din 1948 va introduce limba rusa din clasa a III-a. Religia, ca obiect de studiu, a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) si cu geografia tot a URSS.
PCR a desfășurat în perioada 1949-1962 procesul de colectivizare sau transformare socialista a agriculturii, ce a constat în confiscarea proprietatilor agricole private si comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. Acum au luat fiinta, dupa modelul sovietic, gospodariile agricole (Cooperativele Agricole de Productie), proces care va intampina o mare rezistenta din partea taranimii. Este momentul in care intervin organele de represiune, cu misiunea de a-i convinge pe tarani de binefacerile regimului socialist. Totodata, se adopta modelul sovietic al controlului si planificarii economice prin planuri cincinale.
O alta caracteristica a represiunii comuniste a reprezentat-o fenomenul deportarilor. Incepute in 1951, deportarile din Banat (initial 40.000 persoane) in zonele aride din Baragan au insemnat distrugerea a numeroase familii.
Gheorghe Gheorghiu Dej a obtinut controlul total asupra partidului abia in anul 1952, cand, cu sprijinul lui Stalin, inlatura gruparea de la varful PCR care se afla in rivalitate cu el, in frunte cu Ana Pauker. Aceste eliminari, soldate cu arestari, executii sau condamnari pe viata, au fost urmate de altele, mult mai numeroase, la toate nivelurile vietii de partid.
Activitatea externa a tarii, inclusiv Razboiul Rece (1946-1991):
La sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial intre fostii aliati (SUA si URSS) au aparut neintelegeri care au degenerat in Razboiul Rece. Acesta a imbracat forma unei succesiuni de crize politice, potentata de o cursa a inarmarilor (nucleare si nu numai) intre SUA si URSS. Totodata, statele-satelit ale URSS, printre care si Romania, au fost nevoite sa urmeze pozitia Moscovei in acest conflict.
- 1946 - Winston Churchill afirma ca a aparut o “cortina de fier” ce mar-cheaza separarea ideologica intre estul Europei si restul continentului, intre comunism si democratie.
- 1947 - semnarea Tratatului de pace de la Paris (explicat mai sus);
- 1947 - refuzarea planului Marshall, sub presiunile Moscovei (a fost un plan de reconstructie conceput de SUA si destinat statelor afectate de al 2-lea RM);
- 1948 - tratat de prietenie si colaborare cu URSS;
- 1949 - devenim membru fondator al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) (avea scopul de a stimula comertul intre tarile din blocul estic);
- 1949 - fara Romania - SUA si majoritatea statelor democratice din vestul Europei semneaza pactul NATO (Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, interesata in mentinerea pacii si apararea propriei independente prin solidaritate politica si printr-o forta militara defensiva corespunzatoare);
- 1955 - statele aflate in sfera de influenta sovietica semneaza Tratatul de la Varsovia, considerat o reactie la aparitia NATO (scopul acestei aliante a fost subordonarea completa a Europei de Est fata de Uniunea Sovietica, din punct de vedere militar si strategic);
- 1955 - Romania a fost primita in ONU;
- 1956 - G.G.Dej a sustinut reprimarea revolutiei maghiare, dar nu i s-a cerut interventia militara; unii dintre liderii acestei miscari antisovietice, in frunte cu Imre Nagy, au fost detinuti o vreme in Romania;
- 1958 - ca urmare a atitudinii fata de revolutia maghiara, a sporit increderea Moscovei in liderii PRM si trupele sovietice au fost retrase din Romania (plecarea Armatei Rosii a insemnat pe plan extern primul pas al desprinderii de Moscova);
- abia la cativa ani dupa moartea lui Stalin (1953), Dej a inceput sa promo-veze o politica de distantare fata de URSS, mai ales dupa retragerea din 1958 (sus);
- tara noastra a început, după 1960, să dezvolte relaţii şi cu state democra-tice din Occident, pentru a importa tehnologie necesară industrializării si nu numai;
- 1961 - URSS aproba construirea Zidului Berlinului, care separa Germania, inclusiv Berlinul, in doua teritorii din punct de vedere politic: RFG (vest-democrat) si RDG (est-comunist); acesta a fost considerat simbolul Razboiului Rece, marcand astfel separarea dintre cele doua blocuri politico-militare (NATO si Tratatul de la Varsovia), si a avut ca scop scaderea drastica a emigratiei din est in vest;
- 1961 - legatiile (reprezentanță diplomatică inferioară în rang unei ambasade) Frantei si Marii Britanii au fost ridicate la nivel de ambasada;
- in timpul conflictului chinezo-sovietic din anii ’60, conducerea de la Bucuresti dorea sa-si arate fidelitatea fata de Moscova, ca urmare a retragerii trupelor sovietice din Romania, dar interesele tarii noastre erau mai bine reprezentate de politica Chinei. Asadar, in ciuda conflictului dintre chinezi si rusi, Romania a continuat sa intretina relatii diplomatice cu China, avand un rol de mediator in acest conflict;
- 1962 - Criza rachetelor din Cuba a fost o confruntare intre URSS si SUA, in legatura cu proiectilele nucleare instalate de sovietici in Cuba. Aceasta criza a fost privita ca fiind momentul cand Razboiul Rece a fost foarte aproape sa devina razboi nuclear si sa se transforme in al Treilea Razboi Mondial. Speriata de acest fapt si de o implicare fara voia sa, Romania a purtat discutii cu SUA pentru a le convinge ca ea nu are nicio legatura cu acest eveniment, declarandu-se neutra.
* aceste 2 evenimente (conflictul si criza) au permis distantarea de URSS;
- 1963 - relatiile cu Iugoslavia evolueaza - Dej incheie un acord pentru construirea complexului hidroenergetic de la Portile de Fier;
- 1964 - respingem Planul Valev al URSS, prin care tara trebuia sa devina doar o furnizoare de produse agricole pentru tarile din CAER.
- 1964 - PMR a elaborat Declaratia din aprilie, considerata un adevarat manifest de iesire a tarii de sub influenta Moscovei, deoarece afirma dreptul fiecarui partid comunist de a conduce tara si respingea amestecul PCUS (Partidului Comunist al Uniunii Sovietice) in treburile interne.
